Estimări privind adoptarea euro în România
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România va mai aștepta aproximativ 5-7 ani pentru a adopta moneda euro, subliniind că discuțiile în această privință au stagnat din 2018 din cauza neîndeplinirii criteriilor de la Maastricht. O reluare realistă a discuțiilor ar putea avea loc între 2030 și 2035.
Starea actuală a colaborării
Isărescu a menționat că, din 2018, Banca Națională nu a putut continua colaborarea pe tema adoptării euro, renunțând la comitetele formate anterior. Aceste comitete se ocupau de aspecte tehnice, inclusiv de distribuția și gestionarea numerarului euro în țară.
Criteriile neîndeplinite de România
România nu a îndeplinit majoritatea criteriilor economice stabilite de Tratatul de la Maastricht. Inflația a fost de 8,4% în octombrie 2025, comparativ cu media de 0,8% înregistrată în țări precum Cipru, Franța și Italia. De asemenea, deficitul bugetar pentru primele 10 luni ale anului 2024 este estimat la 5,7% din PIB, depășind limita de 3% impusă de criteriile de convergență.
Datoria publică a României se situează la aproximativ 57% din PIB, fiind sub pragul de 60% stabilit prin criteriile de la Maastricht; totuși, tendința de creștere anticipată pentru 2026 poate exercita presiuni asupra finanțelor publice. Atât inflația, cât și dobânzile ridicate, care se află la 6%, sunt indicatori care arată că România nu respectă condițiile necesare pentru adoptarea euro, conform secretarului de stat la Finanțe, Attila Gyorgy.
Consecințele adoptării euro
Adoptarea euro ar elimina riscul valutar pentru credite, beneficiind astfel consumatorii. De exemplu, o rată ipotecară de 100.000 de euro ar putea scădea semnificativ în euro comparativ cu lei. Totuși, scepticismul rămâne din cauza provocărilor fiscale cu care se confruntă țara.
Concluzie
Întârzierea adoptării euro de către România, estimată la încă 5-7 ani, ridică întrebări despre stabilitatea economică și provocările fiscale, lăsând în continuare incertitudini pentru viitorul monetar al țării.
