„Ne aflăm în mijlocul unui război hibrid” și nu realizăm. Importanța opiniilor locuitorilor din Jilava
O zi de discuții cu locuitorii comunei Jilava, situată la nici 15 kilometri de București, evidențiază efectele actualei perioade de instabilitate. România se confruntă cu un război hibrid, un conflict fără reguli care profită de vulnerabilitățile societății și manipulează mentalitățile cetățenilor. Jilava a fost un loc unde George Simion a obținut un scor de 62% la alegerile prezidențiale din 2025.
Un reporter a discutat cu locuitorii din Jilava, iar majoritatea au exprimat o stare de resemnare și o lipsă de încredere în reprezentanții statului. „Viața merge înainte, bătrânețea la fel”, a fost un sentiment comun. Un locuitor a menționat dificultățile financiare, subliniind că nivelul de trai nu s-a îmbunătățit, iar cheltuielile cu medicamentele și facturile la utilități sunt o povară constantă.
Un alt locuitor a menționat că ar fi preferat ca România să fie condusă de Călin Georgescu, care ar fi putut închide „portițele” economiei pentru a preveni influxul de investitori străini. O doamnă din comună s-a arătat îngrijorată că urmează să își trimită copiii la război, având în vedere alegerea lui Nicușor Dan.
Unii locuitori au refuzat să discute despre politică, exprimându-și exasperarea față de subiect. Alții, care au votat pentru Nicușor Dan, au exprimat speranța că România se îndreaptă spre un viitor mai bun, dar au subliniat necesitatea ca președintele să asculte nevoile cetățenilor.
„Suntem în plin război hibrid”
Fostul consilier de stat Constantin Ionescu a avertizat încă din 2022 că România se află în plin război hibrid. Acesta subliniază că pierderea încrederii în autorități este un efect al acestui conflict. Radu Magdin, consultant, a adăugat că alegerile recente au fost un teren fertil pentru intervenții externe, iar manipularea procesului democratic a dus la polarizarea societății.
Definiția războiului hibrid
Experții au oferit definiții ale războiului hibrid. Constantin Ionescu a explicat că acesta implică utilizarea sincronizată a diverselor instrumente de putere pentru a exploata vulnerabilitățile societății. Radu Magdin a notat că acțiunile se desfășoară într-o „zonă gri”, unde cetățeanul nu realizează că este atacat. Corneliu Bjola, profesor de științe politice, a adăugat că războiul hibrid combină acțiuni militare și non-militare, afectând percepția publicului și încrederea în instituții.
Ionescu a subliniat că cetățeanul obișnuit este ținta finală a războiului hibrid, iar efectele includ slăbirea moralului și a capacității de rezistență. Acesta este expus constant la informații manipulative prin intermediul rețelelor sociale și al altor platforme digitale.
Vulnerabilitățile României
Printre vulnerabilitățile României se numără neînțelegerea fenomenului războiului hibrid, lipsa gândirii critice, gestionarea infrastructurii critice, corupția și modul în care autoritățile tratează antreprenorii. Ionescu a subliniat importanța educației în întărirea capacității cetățeanului de a reacționa în fața acestor amenințări.
Cine este inamicul?
România, parte a NATO și UE, se află într-un conflict cu state precum Federația Rusă, China, Iranul și Coreea de Nord. Ionescu a precizat că dușmanul principal al Rusiei este Occidentul, iar scopul acestui război este erodarea încrederii în lideri și polarizarea societății.
Resiliența ca soluție
Experții au convenit că România trebuie să lupte împotriva războiului hibrid fără a renunța la valorile democratice. Ionescu a subliniat că instituțiile statului trebuie să comunice eficient cu cetățenii pentru a-i ajuta să înțeleagă situația actuală. Reziliența cetățeanului, bazată pe educație și gândire critică, este esențială în acest proces.
În concluzie, România are nevoie urgentă de o strategie coerentă pentru a contracara războiul hibrid, bazată pe colaborarea cu partenerii din UE și NATO. Printr-o abordare unificată, statul și societatea pot face față provocărilor curente.
