Contestația lui Nicușor Dan la CCR
Președintele României, Nicușor Dan, a contestat, joi, 10 iulie 2025, la Curtea Constituțională a României (CCR) legea care interzice susținerea organizațiilor fasciste, rasiste sau xenofobe, adoptată recent de Senat. Această lege prevede pedepse de până la 10 ani de închisoare. Administrația Prezidențială a argumentat că „orice acțiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare crește tensiunea socială și neîncrederea în autorități.”
Argumentele contestației
Nicușor Dan a susținut că legea a fost adoptată cu încălcarea unor norme și principii constituționale, invocând articole precum 1 alin. (3) și (5), 20, 30, 31, 33 din Constituție. Una dintre modificările semnificative aduse de lege este extinderea sferelor organizațiilor interzise pentru a include cele cu caracter legionar, pe lângă cele deja interzise (fasciste, rasiste sau xenofobe) în cadrul O.U.G. nr. 31/2002.
Conform legii, inițierea, constituirea, aderarea sau sprijinirea unei organizații cu caracter legionar este considerată infracțiune, pedepsită cu închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi. Președintele a subliniat că noțiunea de „legionar” nu este definită în mod clar în cadrul O.U.G. nr. 31/2002, ceea ce generează confuzie juridică.
Confuzia semantică și lipsa de claritate
Dan a menționat că absența unei definiții legale clare pentru noțiunile de „legionar” și „fascist” poate crea arbitrariul în activitatea organelor judiciare, risipind siguranța juridică. De asemenea, a fost ridicată problema clarității noțiunii de „materiale legionare” și cum acestea pot fi definite, având în vedere că distribuirea acestora constituie infracțiune.
Legea menționează că distribuirea materialelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani, dar definiția acestor materiale este considerată circulară, lăsând loc interpretărilor variate.
Modificări esențiale și critici
Legea modifică și sintagma referitoare la persoanele vinovate de genocid, incluzând și pe cele care au făcut parte din conducerea organizațiilor interzise. Aceasta aduce cu sine riscul de a genera confuzii și contradicții în aplicarea legii, afectând securitatea juridică.
Alte critici vizează faptul că legea nu identifică autoritatea competentă pentru a determina caracterul fascist, legionar, rasist sau xenofob al unei organizații, ceea ce poate duce la soluții contradictorii în instanțe.
Contestațiile partidelor de opoziție
Legea a fost contestată și de partidele din opoziție, AUR, SOS România și POT, care au argumentat că adoptarea acesteia va alimenta antisemitismul și va încălca drepturile fundamentale, inclusiv libertatea de exprimare și dreptul la informație.
Criticile aduse de aceste partide se concentrează pe încălcarea libertății de conștiință, a identității și a egalității în drepturi, invocând articolele 25, 29 și 30 din Constituția României.
Concluzie
Contestația lui Nicușor Dan și obiecțiile partidelor de opoziție ridică serioase întrebări privind conformitatea legii cu normele constituționale, ceea ce ar putea influența semnificativ peisajul legislativ și social din România.
