Contestația lui Nicușor Dan la CCR
Președintele României, Nicușor Dan, a contestat joi, 10 iulie 2025, la Curtea Constituțională a României (CCR) legea recent adoptată de Senat, care interzice susținerea organizațiilor fasciste, rasiste sau xenofobe. Această lege prevede pedepse de până la 10 ani de detenție pentru cei care inițiază, constituie sau sprijină organizații cu caracter legionar. CCR va dezbate sesizarea pe 17 iulie.
Argumentele contestației
Nicușor Dan susține că legea a fost adoptată cu încălcarea unor norme constituționale, menționând articolele 1, 20, 30, 31 și 33 din Constituție. Principala problemă ridicată se referă la extinderea sferelor de interdicție la organizațiile cu caracter legionar, fără o definiție clară a acestui termen în cadrul legislației existente.
Legea introduce infracțiuni pentru constituirea sau aderarea la organizații legionare, sancționate cu închisoare de la 3 la 10 ani. Președintele subliniază că noțiunea de „legionar” nu este definită în O.U.G. nr. 31/2002, ceea ce creează ambiguitate în aplicarea legii.
Confuzie semantică și instabilitate juridică
Nicușor Dan argumentează că lipsa unei definiții legale precise a termenului „legionar” generează un risc de arbitrar în activitatea organelor judiciare, ceea ce poate duce la o practică neunitară. Aceasta ar putea afecta grav libertățile individuale și ar crea un climat de insecuritate juridică.
De asemenea, președintele a semnalat că termenul „fascist” nu beneficiază de o definiție clară, ceea ce ridică probleme similare în interpretarea legii. Ambiguitatea se extinde și la noțiunea de „materiale legionare”, care pot include orice formă de exprimare considerată de autorități ca având caracter legionar.
Contestațiile din partea partidelor de opoziție
Legea a fost contestată și de partidele din opoziție: AUR, SOS România și POT, care au sesizat CCR pe 19 iunie, argumentând că legea încalcă libertatea de exprimare și drepturile fundamentale garantate de Constituție. Aceștia susțin că o astfel de legislație ar alimenta un antisemitism artificial și ar avea implicații negative asupra societății.
Obiecțiile aduse de partidele contestatoare se referă la încălcarea dreptului la identitate, libertatea de conștiință și egalitatea în drepturi, subliniind că legea contravine tratatelor internaționale pe drepturile omului.
Implicarea autorităților în definirea organizațiilor interzise
Președintele a subliniat că legea nu precizează autoritatea competentă care ar trebui să stabilească caracterul fascist, legionar, rasist sau xenofob al unei organizații, ceea ce poate duce la soluții contradictorii în sistemul judiciar. Această situație ar putea provoca confuzie și instabilitate în aplicarea legii.
Concluzie
Contestația lui Nicușor Dan la CCR subliniază problemele de constituționalitate ale legii care interzice organizațiile cu caracter legionar, evidențiind lipsa de claritate în definiții și riscurile de abuz în aplicarea legii. De asemenea, reacțiile partidelor din opoziție sugerează o polarizare a discursului public și o potențială amenințare la adresa libertăților fundamentale.
