Noaptea a doua de manifestări în Turcia: Impactul arestării primarului Istanbulului asupra economiei naționale
Poliția din Istanbul a folosit gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc împotriva demonstranților în a doua noapte de proteste după arestarea primarului din Istanbul, Ekrem Imamoglu, în ciuda interdicției de patru zile de a protesta. Imamoglu, membru al Partidului Republican al Poporului (CHP) și un rival-cheie al președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, a fost reținut pentru acuzații de corupție și ajutor acordat unor grupări teroriste, fiind una dintre cele 106 persoane reținute. De atunci, autoritățile din Turcia au arestat zeci de persoane pentru postări „provocatoare” pe rețelele sociale.
În fața mulțimii de protestatari, liderul CHP, Ozgur Ozel, a acuzat guvernul de o „lovitură de stat” și a subliniat dreptul oamenilor de a protesta. Ministrul de interne, Ali Yerlikaya, a anunțat că poliția a identificat 261 de „administratori de conturi suspecți” online, iar 37 de suspecți au fost prinși. Peste 18,6 milioane de mesaje au fost postate online referitor la arestările din perioada respectivă.
Imamoglu, chiar și în detenție, continuă să influențeze opinia publică, încurajând cetățenii să „se opună acestui rău ca națiune”. Protestele, deși relativ mici într-un oraș cu peste 16 milioane de locuitori, reflectă tensiuni crescânde în rândul populației. Arestările recente se încadrează într-o represiune mai amplă la nivel național, care vizează politicieni din opoziție, jurnaliști și personalități din industria divertismentului.
Impactul acestor evenimente asupra economiei Turciei este semnificativ. Piețele financiare turcești au înregistrat scăderi drastice, iar lira turcească a atins un minim istoric față de dolar. Banca centrală a intervenit pe piață, vânzând aproape 10 miliarde de dolari pentru a susține moneda națională. Lira a pierdut 15% față de dolar în ultimul an și 83% în ultimii cinci ani.
Îngrijorările legate de statul de drept ar putea afecta investițiile străine directe, deja la un nivel scăzut. Timothy Ash, strategist pentru piețele emergente, a subliniat că administrația AKP trebuie să prezinte dovezi solide împotriva lui Imamoglu, altfel situația economică va continua să se degradeze. Inflația din Turcia a atins 39,05% în februarie, iar continuarea deprecierii lirei ar putea duce la o nouă spirală inflaționistă, forțând banca centrală să crească dobânzile, care sunt deja la un nivel record de 42,5%.
Următoarele alegeri prezidențiale sunt programate pentru 2028, dar există speculații că Parlamentul ar putea decide convocarea unui scrutin anticipat. Conform sondajelor recente, Imamoglu s-ar afla în fața lui Erdogan, ceea ce ar putea favoriza opoziția într-un vot anticipat. Analiștii sugerează că Erdogan a acționat rapid din cauza temerilor legate de viitorul său politic, având în vedere că, din cauza limitării mandatelor, nu poate candida din nou în 2028 decât dacă schimbă constituția.
Pe plan internațional, Turcia pare să nu se teamă de repercusiuni, iar analiștii sugerează că revenirea lui Donald Trump în fruntea SUA a încurajat lideri din alte țări să ignore normele democratice. De asemenea, Turcia se simte „în siguranță din punct de vedere geopolitic”, având în vedere nevoile internaționale legate de situațiile din Ucraina și Siria.
