Nouă state membre ale UE solicită prudență în sprijinul industriei europene
Nouă state membre ale Uniunii Europene au cerut, luni, blocului comunitar să adopte o abordare prudentă în ceea ce privește inițiativele de tip „Buy European / Cumpărați produse europene”. Acestea și-au exprimat îngrijorările cu privire la impactul potențial al acestor măsuri asupra prețurilor, lanțurilor de aprovizionare și concurenței.
Contextul propunerilor Comisiei Europene
Comisia Europeană urmează să prezinte luna viitoare propuneri menite să susțină industria UE, reducând în același timp emisiile de CO2 și stimulând producția de tehnologii curate. Aceste propuneri includ cerințe de prioritate pentru produsele fabricate local, în scopul reducerii dependenței de importurile din China. Franța a susținut această idee, cu președintele Emmanuel Macron cerând contribuția liderului chinez Xi Jinping pentru corectarea dezechilibrelor comerciale.
Declarații ale liderilor europeni
Ministrul german al finanțelor, Lars Klingbeil, a susținut abordarea „Cumpărați produse europene” pentru componentele critice, iar cancelarul Friedrich Merz a exprimat sprijin pentru preferința europeană în licitațiile publice.
Poziția celor nouă state membre
Cele nouă state care au solicitat prudență sunt: Cehia, Estonia, Finlanda, Irlanda, Letonia, Malta, Portugalia, Suedia și Slovacia. Acestea au subliniat că orice politică de tip „Fabricat în Europa” ar trebui tratată cu „cea mai mare prudență posibilă”. Ele au solicitat o evaluare cuprinzătoare a impactului acestor politici asupra prețurilor, lanțurilor de aprovizionare și concurenței, afirmând că o astfel de politică ar trebui aplicată doar în absența unor alternative adecvate și doar pentru sectoare strategice specifice.
Impactul asupra concurenței și al relațiilor comerciale
Documentul consultat indică faptul că propunerile nu ar trebui să perturbe relațiile comerciale ale UE și că parteneriatele mai strânse cu țări care împărtășesc aceeași viziune sunt parte din strategia de diversificare a Uniunii. Se subliniază că o concurență sănătoasă este esențială pentru inovare, iar reguli disproporționate ar putea descuraja investițiile. De asemenea, se menționează că întreprinderile din UE nu pot asigura o ofertă suficientă pentru toate sectoarele emergente.
În concluzie, aplicarea pe scară largă a „preferinței europene” ar putea limita opțiunile pentru întreprinderi și consumatori, ceea ce ar putea duce la creșterea prețurilor și la o inovare mai slabă în cadrul pieței europene.
