Starea de bine a angajaților din România
Peste un sfert dintre angajații români se află într-o zonă de risc psihologic și burnout, iar doar 30% se declară mulțumiți de experiența lor profesională, conform Indexului stării de bine a angajaților români pentru anul 2025. Scorul general al stării de bine a angajaților a ajuns la 70,3 puncte din 100, plasând România într-o zonă de „siguranță moderată”. Totuși, specialiștii avertizează că acest nivel ascunde riscuri importante din cauza schimbărilor de leadership, volumului mare de muncă și instabilității economice.
Factori de epuizare la locul de muncă
Analiza din 2025 relevă că 41% dintre angajați reușesc să mențină un echilibru rezonabil la locul de muncă, în timp ce 25% se confruntă cu risc psihologic și burnout. Principalele surse de epuizare includ volumul mare de muncă (23,3%), presiunea termenelor limită (19,6%), lipsa echilibrului între viața personală și profesională (16,4%) și absența feedback-ului (9,1%). În acest context, șeful direct joacă un rol determinant în starea de bine a angajaților, având o pondere de 19,3%.
Percepția angajaților asupra mediului profesional
Indexul arată că munca în România este percepută ca un sistem de presiuni și compromisuri, gestionat cu un efort considerabil. Angajații subliniază importanța corectitudinii, respectului și a șefilor care ascultă, evidențiind nevoia de echitate și demnitate în muncă.
Inovații legislative pentru prevenirea burnout-ului
În urma acestor date, autoritățile propun introducerea unor obligații pentru angajatori în prevenirea epuizării profesionale. Un proiect legislativ prevede ca angajatorii să informeze salariații despre riscurile de burnout și metodele de prevenire a acestuia. De asemenea, firmele cu peste 50 de angajați ar putea fi obligate să elaboreze anual un plan de prevenire a epuizării, incluzând evaluări interne și mecanisme confidențiale pentru sesizarea riscurilor.
Definirea burnout-ului
Inițiativa legislativă vizează crearea unui cadru normativ pentru prevenirea burnout-ului, definit conform Organizației Mondiale a Sănătății ca fiind legat de stresul cronic la locul de muncă. În prezent, legislația muncii din România nu conține reglementări specifice în acest domeniu.
Concluzie
Introducerea acestor măsuri legislative ar putea transforma radical experiența angajaților din România, promovând un mediu de lucru mai sănătos și mai echitabil.
