Obligațiile creștinilor de sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci
Pe 14 septembrie, creștinii sărbătoresc Înălțarea Sfintei Cruci, o zi semnificativă care marchează atât sfârșitul verii, cât și începutul toamnei. Această zi este cunoscută în tradiția populară sub denumirile de Cârstovul Viilor și Ziua Șarpelui, având legături cu diverse obiceiuri și credințe populare.
Importanța zilei de 14 septembrie
În această zi, se consideră că se încheie sezonul cald, iar în regiunile viticole se dă startul culegerii strugurilor. De asemenea, se crede că reptilele, inclusiv șerpii, încep să se retragă în ascunzișuri, hibernând până la primăvară. O tradiție populară susține că, înainte de retragere, șerpii se adună și formează o „piatră nestemată” care ar avea proprietăți vindecătoare.
Tradiții și obiceiuri asociate
Cu ocazia Înălțării Sfintei Cruci, credincioșii strâng ultimele plante de leac, cum ar fi boz, micșunele, mătrăgună și năvalnic. Aceste plante, împreună cu flori și busuioc, sunt duse la biserică pentru a fi sfințite. Plantele sfințite sunt păstrate în casă, având rol în vindecarea bolilor și în ritualuri de dragoste.
Busuiocul sfințit este utilizat în diverse moduri, inclusiv în apa păsărilor pentru a le proteja de boli, și este atârnat în ramurile pomilor pentru a asigura o recoltă bogată. Totodată, în această zi, preoții sfințesc via și butoaiele de vin, pentru a garanta o recoltă bună pentru anul următor.
Restricții și superstiții
Conform tradiției, în ziua Înălțării Sfintei Cruci nu este permis să se mănânce usturoi, nuci, prune sau pește, iar postirea este recomandată. De asemenea, munca este interzisă, deoarece ar putea atrage primejdii. Începerea bătutului nucilor este permisă, însă consumul fructului este evitat datorită formei miezului, asemănătoare crucii.
Există credințe că tunetul în această zi semnifică o toamnă lungă, iar adunarea ciorilor în gard este văzută ca un semn de brumă iminentă.
Concluzie
Înălțarea Sfintei Cruci este o sărbătoare profund înrădăcinată în tradițiile populare, combinând aspecte religioase cu obiceiuri agricole și credințe populare, având un impact semnificativ asupra comunităților creștine din România.
