Impactul scandalului „safari uman” asupra imaginii României
Imaginea României este grav afectată de scandalul referitor la aşa-numitul safari uman de la Sarajevo, care a fost reluat în săptămâna trecută de majoritatea publicațiilor internaționale. Această acuzație se referă la evenimente din începutul anilor 1990, când forțele sârbe ar fi atras străini bogați pentru a ucide populația din Sarajevo, în schimbul unor sume de bani. Cotidianul britanic The Times a citat declarațiile lui Zlatko Miletic, fost şef al poliției din Sarajevo, care a afirmat că printre acești „vânători de oameni” s-ar fi numărat și cetățeni români.
Reacția autorităților române
România este o țintă ușor de exploatat în contextul fake news, deoarece autoritățile de la București reacționează adesea tardiv sau nu întreprind acțiuni prompte pentru a-și apăra imaginea. Exemplele anterioare de dezinformare, cum ar fi reportajul fals al Sky News din 2016 despre traficanții de arme români și știrea despre „Baby Constantin” publicată de New York Times în 2019, demonstrează vulnerabilitatea României la astfel de atacuri media.
Riscurile pentru suporterii români în Bosnia
Pe 17 noiembrie 2026, echipa națională a României va juca un meci în Bosnia și Herțegovina, iar suporterii români care vor dori să încurajeze echipa ar putea fi percepuți ca inamici, în contextul acuzațiilor de implicare a românilor în crimele din trecut. Acest climat de tensiune poate duce la o situație periculoasă pentru fanii români, care ar putea să se confrunte cu ostilitate din partea localnicilor.
Apel la acțiune pentru Ministerul de Externe
Ministerul de Externe al României trebuie să ceară dovezi concrete care să susțină acuzațiile aduse, având în vedere că numele țării noastre este din nou implicat într-o posibilă fabricare de informații. Dacă acuzațiile se dovedesc a fi reale, persoanele responsabile trebuie pedepsite. În caz contrar, este esențial ca informația să fie dezmințită și să se ceară scuze publice pentru daunele aduse imaginii României.
Concluzie
Scandalul „safari uman” și reacțiile insuficiente ale autorităților române pun în pericol nu doar imaginea internațională a țării, ci și siguranța cetățenilor români în străinătate, subliniind necesitatea unei reacții ferme și bine coordonate din partea instituțiilor statului.
