Scenariul sumbru al economiei românești
Experții avertizează că riscul ca pensiile și salariile să rămână înghețate s-ar putea extinde dincolo de 2028. Datoria publică a atins un prag critic de 60% din Produsul Intern Brut (PIB), ceea ce a generat alerte în rândul analiștilor financiari.
Mecanismul datoriei publice
Depășirea acestui prag impune statului măsuri stricte de corecție conform legilor responsabilității fiscale. Economiștii consideră că, pentru a reduce datoria la un nivel sustenabil, guvernul va fi obligat să reducă drastic cheltuielile publice, făcând majorările de venituri aproape imposibile.
Impactul recalculării pensiilor
Recalcularea pensiilor a generat o creștere semnificativă a cheltuielilor, cu aproape 45 de miliarde de lei în plus în ultimii doi ani. Această presiune financiară transformă angajamentele sociale într-o povară greu de gestionat într-o economie deja fragilă.
Datoria publică și perspectivele economice
Datoria publică a atins un nivel istoric de 60,2% din PIB, iar agenția de rating Fitch estimează că va ajunge la 63% în anul următor. Această evoluție determină guvernul să aloce o parte tot mai mare din veniturile fiscale pentru serviciul datoriei, lăsând resurse limitate pentru angajamentele sociale, iar șansele de indexare reală după 2028 devin extrem de reduse.
Recalcularea pensiilor: o sabie cu două tăișuri
Deși recalcularea pensiilor a adus beneficii imediate seniorilor, a generat o creștere masivă a cheltuielilor, finanțate în mare parte prin împrumuturi, alimentând astfel datoria publică.
Efectele blocajului fiscal asupra cetățenilor
Impactul asupra veniturilor
- Eroziunea veniturilor: Absența indexării va conduce la o scădere constantă a puterii de cumpărare.
- Vulnerabilitate extremă: Românii cu venituri mici vor fi cei mai afectați, neavând protecție împotriva inflației.
Fără reforme structurale care să oprească creșterea datoriei, înghețul veniturilor ar putea deveni noua normalitate economică a României pentru următorul deceniu.
Concluzie
Impactul datoriei publice asupra pensiilor și salariilor sugerează o perioadă de austeritate economică, cu consecințe grave asupra puterii de cumpărare a cetățenilor.
