Independența financiară a localităților românești în 2024
Datele oficiale publicate de Ministerul Dezvoltării pentru anul 2024 arată o situație contrastantă în ceea ce privește independența financiară a unităților administrativ-teritoriale (UAT) din România. Din cele 3.187 de UAT-uri, doar 901 reușesc să acopere cel puțin jumătate din cheltuieli prin venituri proprii, ceea ce reprezintă un procent de 28,2%. Aceasta evidențiază dependența majorității localităților de fonduri externe.
Situația extremelor: localități autosuficiente versus cele dependente
Numai 200 de localități din România reușesc să își acopere peste 70% din buget din taxe și impozite locale. În contrast, aproape 800 de UAT-uri își bazează funcționarea pe sume alocate de la bugetul de stat, fonduri europene sau alte surse externe.
Exemple de succes: comunități autosuficiente
Câteva localități se remarcă prin performanța lor fiscală, demonstrând că o economie locală dezvoltată și o colectare eficientă a veniturilor pot conduce la o independență financiară aproape completă:
- Caianu (Cluj, comună) – Venituri proprii: 96,1% din bugetul de 4,62 milioane lei
- Ghimbav (Brașov, oraș) – Venituri proprii: 95,6% din bugetul de 64,7 milioane lei
- Otopeni (Ilfov, oraș) – Venituri proprii: 94,6%
- Jucu (Cluj, comună) – Venituri proprii: 94,0%
- Vadu Izei (Maramureș, comună) – Venituri proprii: 93,2%
- Cristian (Brașov, comună) – Venituri proprii: 92,8%
Municipiile mari: autonomie variabilă
În marile orașe, situația este mai favorabilă față de media națională, însă există discrepanțe semnificative între sectoare. De exemplu:
- București, Sectorul 1: 86,1% venituri proprii
- București, Sectorul 4: 66,2% venituri proprii
- Cluj-Napoca: 79,5% venituri proprii
- Brașov: 83,8% venituri proprii
- Timișoara: 65,1% venituri proprii
- Iași: 67,7% venituri proprii
Deși aceste cifre sunt peste media națională, multe dintre aceste orașe depind în continuare de resurse externe pentru susținerea bugetelor.
Localități cu autonomie scăzută
Aproape 800 de UAT-uri funcționează cu sub 30% venituri proprii, având o dependență mare de fonduri externe. Exemple de localități cu o autonomie extrem de scăzută includ:
- Studina (Olt) – 5,2% venituri proprii
- Brăstavatu (Olt) – 4,7%
- Gostinari (Giurgiu) – 5,8%
- Milosești (Ialomița) – 8,9%
- Baia de Criș (Hunedoara) – 9,6%
- Osica de Jos (Olt) – 9,3%
- Aninoasa (Hunedoara) – 8,7%
Multe dintre aceste localități se află în județe precum Vaslui, Teleorman, Olt, Mehedinți sau Buzău, unde lipsa investițiilor și o bază economică redusă limitează dezvoltarea resurselor proprii.
Factori care influențează autonomia financiară
Specialiștii în administrație publică subliniază că gradul de independență financiară depinde de mai mulți factori:
- Dimensiunea economiei locale – activitățile industriale și comerciale generează încasări prin taxe.
- Colectarea eficientă a taxelor și impozitelor – administrațiile care organizează mai bine colectarea pot maximiza veniturile.
- Structura demografică – orașele mari beneficiază de o bază fiscală extinsă.
- Dependența de resurse externe – comunitățile mici sau cu economie fragilă se bazează pe transferuri guvernamentale sau fonduri europene.
Concluzie
Diferențele în gradul de autosuficiență financiară între localitățile din România reflectă provocările economice și administrative cu care se confruntă comunitățile, subliniind necesitatea unor strategii de dezvoltare sustenabilă pentru a reduce dependența de fonduri externe.
