Impactul ONG-urilor de mediu asupra proiectelor de infrastructură
Organizațiile ecologice au blocat în ultimii ani mai multe proiecte strategice în domeniul energiei și infrastructurii, acționând prin intervenții legale și presiuni asupra politicienilor. Exemplele includ suspendarea Acordului de Mediu pentru hidrocentrala Bumbești-Livezeni, depusă de Asociația de mediu Bankwatch România, care susține că acordul are probleme legale și un risc socio-economic ridicat.
Blocaje cauzate de specii protejate
Construirea Autostrăzii A1 a fost întârziată timp de 3 ani din cauza unei colonii de lilieci descoperită într-o peșteră din satul Șoimuș. Lucrările au început în primăvara anului 2014, dar monitorizarea peșterii a arătat că liliecii aparțin unor specii comune, care nu necesitau măsuri speciale de protecție. Totuși, lucrările au fost suspendate până în 2017 din cauza necesității obținerii unor noi avize de mediu.
În construcția barajului pe Crișul Alb, problemele legate de pești au dus la întârzieri de aproximativ 35 de ani, ONG-urile afirmând că nu există studii de mediu corespunzătoare pentru proiect. Statul român a alocat până acum peste 148 de milioane de lei pentru această investiție, estimată la 168 de milioane de lei.
Provocările din infrastructură și impactul gândacului cafeniu
Sistarea lucrărilor pe tronsoanele autostrăzii Lugoj-Deva din 2013 a fost atribuită „tunelurilor” pentru urși, iar gândacul cafeniu a cauzat probleme pe alte tronsoane mari de șosele. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a menționat că a solicitat informații de la serviciile de informații despre ONG-urile implicate în blocarea proiectelor, primind răspunsuri mixte.
Controverse politice și plângeri legale
Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a depus plângeri penale împotriva ONG-urilor care au încercat să blocheze construcția hidrocentralelor și exploatarea gazelor din Marea Neagră, afirmând că aceste organizații reprezintă interese externe care amenință securitatea energetică a României. În prezent, se desfășoară scandaluri politice, iar mai mulți aleși cer demisia Ministrului Mediului, Diana Buzoianu, pentru că refuză să semneze autorizațiile de mediu necesare pentru hidrocentrale.
Concluzie
Aceste blocaje și controverse reflectă o tensiune crescută între dezvoltarea infrastructurii și protecția mediului, cu implicații serioase asupra proiectelor de investiții și securității energetice a României.
