Pacea în Ucraina, o iluzie tot mai distantă după discuția telefonică dintre Trump și Putin
S-a cam dus „forța personalității” lui Donald Trump, care îl obliga pe președintele rus Vladimir Putin să dovedească că dorește să pună capăt războiului din Ucraina. Convorbirea telefonică dintre cei doi lideri, desfășurată luni, a evidențiat cât de îndepărtată este o astfel de realizare și a ridicat noi întrebări cu privire la implicarea lui Trump în acest proces, adâncind diviziunile transatlantice privind încheierea conflictului.
Ucraina și partenerii săi europeni fac presiuni pentru un armistițiu de 30 de zile, pentru a permite începerea negocierilor pentru un acord de pace permanent. Moscova, pe de altă parte, insistă asupra negocierilor imediate pentru un acord final, ceea ce ar putea fi o stratagemă pentru a permite Rusiei să continue ofensivele care ucid civili nevinovați.
După convorbirea telefonică cu Putin, Trump a anunțat că Ucraina și Rusia vor purta acum discuții „așa cum numai ele pot” despre un armistițiu, în timp ce luptele continuă, aliniindu-se astfel prietenului său de la Kremlin. Această declarație a adăugat ambiguitate eforturilor de pace din ce în ce mai ineficiente. El nu a contracarat o sugestie anterioară a vicepreședintelui JD Vance, care a spus că SUA ar putea să se spele pe mâini dacă nu se înregistrează progrese.
Trump a menționat: „Vă spun, sunt implicate ego-uri mari, dar cred că se va întâmpla ceva. Și dacă nu se întâmplă, eu mă retrag și ei vor trebui să continue.” Această amenințare cu retragerea este o tactică clasică a negociatorilor, dar având în vedere scepticismul extrem al administrației față de ajutorarea Ucrainei, s-ar putea să nu fie o cacealma.
Președintele american a sugerat că SUA ar putea juca un rol mai puțin direct în negocieri, propunând implicarea Vaticanului și a unui nou papă american. Observatorii consideră că nu va exista pace fără influența maximă a Americii. Beth Sanner, fost director adjunct al serviciilor naționale de informații, a afirmat: „Am impresia că președintele nu a încercat deloc să-l preseze pe Putin. Ce avem la final?”
Rusia pare mulțumită de convorbire, iar oficialii ruși au subliniat atmosfera pozitivă a întâlnirii. Iuri Ușakov, consilier prezidențial al Kremlinului, a declarat că ambii președinți nu au vrut să încheie conversația. Această convorbire părea, inițial, că ar putea marca un punct de cotitură în eforturile SUA de a pune capăt războiului, însă Trump nu a folosit pârghia de care dispune SUA, evitând impunerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei.
Trump a justificat evitarea sancțiunilor prin faptul că există o șansă de a obține ceva, dar a avertizat că ar putea veni un moment când sancțiunile vor fi necesare. În absența unor detalii concrete, amenințarea sa nu are greutate, părea mai degrabă o frază menită să reducă presiunea asupra sa.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a contrazis poziția lui Trump, cerând sancțiuni mai severe împotriva Rusiei dacă aceasta nu încetează atacurile. El a propus negocieri directe cu Rusia, dar a subliniat că acestea trebuie să implice și reprezentanți europeni și americani. Zelenski a avertizat că este crucial ca SUA să nu se distanțeze de eforturile de pace, deoarece acest lucru ar avantaja Rusia.
Trump a afirmat că își dorește să dedice al doilea mandat instaurării păcii, dar eforturile sale actuale sunt sporadice. Războiul din Ucraina și Gaza s-a intensificat de la preluarea mandatului său, iar interesul său pentru încheierea conflictului din Ucraina a scăzut. Recent, premierul israelian Benjamin Netanyahu a lansat o nouă ofensivă în Gaza, semnalând un vid în angajamentul SUA pentru Ucraina.
Putin, deși a declarat că dorește pace, a impus condiții pe care Ucraina nu le-ar putea accepta dacă vrea să rămână independentă. Trump a sugerat că Putin vrea să termine conflictul, dar este mai greu ca niciodată să fim optimiști că acest lucru se va întâmpla în curând.
