Parlamentul din Georgia revizuiește legislația privind „agenții externi” și reintroduce sancțiuni pentru „trădarea națională”
Parlamentul georgian a adoptat marți o nouă lege a „agenților străini”, care este o copie a legii similare din SUA. Aceasta înlocuiește o lege anterioară, criticată de opoziție și ONG-uri ca fiind de inspirație rusească, deși aceasta din urmă era mai blândă decât noua reglementare. Noua lege va include pedepse cu închisoarea și reintroduce în Codul Penal delictul de „înaltă trădare”, abolit în 2007 de fostul președinte Mihail Saakașvili, actualmente opozant încarcerat.
Proiectul noii legi a agenților străini a fost înaintat de partidul de guvernământ Visul Georgian, condus de premierul Irakli Kobahidze. În aprilie anul trecut, acesta a impulsionat și „Legea privind transparența influenței străine”, considerată de opoziția pro-europeană și de ONG-uri ca fiind o copie a unei legi rusești utilizate pentru a reduce la tăcere opoziția. Legea impune declararea finanțărilor primite din străinătate.
Legea adoptată în luna mai 2024 a fost aspru criticată de instituțiile europene și de administrația fostului președinte american Joe Biden, care au suspendat programele de asistență pentru Georgia, iar Comisia Europeană a decis să înghețe procesul de aderare a Georgiei la UE.
Noul act legislativ, votat marți, va intra în vigoare la 60 de zile după promulgare. Un articol din lege prevede urmărirea penală ca măsură preventivă pentru organizațiile care se sustrag de la înregistrare, iar acestea vor trebui să justifice public de unde provin și cum sunt cheltuiți banii străini. Amenzile pentru neconformare variază între 5.000 și 10.000 de lari (între 1.785 și 3.570 de dolari), iar pedepsele cu închisoarea pot ajunge până la cinci ani în cazul recidivei.
Președintele Parlamentului de la Tbilisi, Șalva Papuașvili, a declarat că în Georgia există aproximativ 600 de ONG-uri care primesc finanțare străină, dintre care 136 au refuzat să se înregistreze la Ministerul Justiției.
Criticile opoziției
Opoziția a criticat noua lege, afirmând că guvernul caută să zdrobească opoziția, ONG-urile și societatea civilă. Fosta președintă georgiană și lideră a opoziției, Salome Zurabișvili, a promis că opoziția va continua lupta pentru noi alegeri parlamentare și eliberarea tuturor deținuților politici. Opoziția, care boicotează activitatea parlamentului după pierderea alegerilor legislative din octombrie anul trecut, solicită organizarea de noi alegeri, acuzând că scrutinul a fost fraudat și organizând proteste regulate împotriva guvernului.
Partidul Visul Georgian a introdus recent un proiect de lege care urmărește să scoată în afara legii partidele radicale. Dacă acest proiect va fi aprobat și validat de Curtea Constituțională, Mișcarea Națională Unită, formațiunea fostului președinte Mihail Saakașvili, și alte formațiuni riscă să nu mai poată participa la alegeri.
Parlamentul de la Tbilisi, unde partidul Visul Georgian deține majoritatea, a adoptat marți și un amendament legislativ prin care infracțiunea de „înaltă trădare” a fost reintrodusă în Codul Penal. Această infracțiune fusese abolită în 2007 de către Saakașvili, un politician radical anti-rus, pe care actualul guvern îl consideră responsabil pentru războiul din 2008 cu Rusia. Reintroducerea infracțiunii de înaltă trădare este văzută de opoziție ca o încercare de a justifica judecarea lui Saakașvili și de a scoate partidul acestuia în afara legii.
Pe 8 august 2008, la ordinul lui Mihail Saakașvili, trupele georgiene au intrat în provincia Osetia de Sud pentru a restabili controlul asupra regiunii controlate de rebelii pro-ruși. Răspunsul Rusiei a fost un atac aerian asupra armatei georgiene și o operațiune terestră în regiunile Abhazia și Osetia de Sud, culminând cu recunoașterea independenței acestora. Teama populației că Georgia ar putea fi implicată într-un nou război cu Rusia este una dintre explicațiile pierderii alegerilor de către opoziția pro-europeană.
