Parlamentul Serbiei a validat renunțarea premierului
Parlamentul Serbiei a acceptat oficial miercuri demisia premierului Milos Vucevic, declanșând un termen de 30 de zile pentru formarea unui nou guvern sau convocarea de alegeri anticipate. Aceste evenimente au loc în contextul unei crize de credibilitate a puterii de la Belgrad, care se confruntă cu proteste în stradă ce durează de luni de zile.
Milos Vucevic, liderul Partidului Progresist Sârb (SNS), aflat la putere, și aliat al președintelui Aleksandăr Vucic, a demisionat la 28 ianuarie, după protestele declanșate de prăbușirea unei copertine într-o gară din Novi Sad, în noiembrie anul trecut, incident în urma căruia au murit 15 persoane. Peste 100.000 de protestatari au ieșit sâmbătă în stradă la Belgrad, la unul dintre cele mai mari mitinguri din ultimele decenii, acuzând guvernul de corupție și proastă administrare, ceea ce guvernul neagă.
Conform Constituției, președintele Vucic are acum la dispoziție 30 de zile pentru a propune un nou prim-ministru desemnat care să conducă guvernul până în 2027, când sunt programate alegeri parlamentare și prezidențiale. Președinta Parlamentului, Ana Brnabic, a declarat: „Parlamentul sârb a aprobat demisia prim-ministrului, iar mandatul guvernului se încheie.” Termenul limită pentru noul guvern este 18 aprilie la miezul nopții.
În cazul în care Vucic nu reușește să numească un nou prim-ministru în termenul limită, vor fi declanșate alegeri în termen de 45 până la 60 de zile. Sesiunea parlamentară care a început pe 4 martie a avut ca ultim punct pe ordinea de zi demisia lui Vucevic și a fost marcată de violențe, în timp ce parlamentarii opoziției au contestat guvernul și au manifestat sprijin pentru studenții protestatari.
Protestele la nivel național au afectat puternic autoritatea lui Vucic, care se află la putere din 2014, când a devenit prim-ministru, și apoi președinte din 2017. Manifestațiile, care au început în Novi Sad, s-au extins în restul Serbiei. Un sondaj IPSOS Strategic Marketing din decembrie arăta că SNS se bucura de sprijinul a 48,3% din electorat, deși sentimentul popular împotriva guvernului a crescut de atunci. Partidele de opoziție au respins posibilitatea unui vot anticipat și au cerut un guvern interimar fără SNS, o opțiune pe care Vucic a respins-o în mod repetat.
