Perspectiva Ucrainei: Cât timp poate supraviețui fără sprijinul Occidentului și ce intenții ascunse are Putin în raport cu România?
Armata rusă și cea ucraineană sunt ambele în pragul epuizării, după mai bine de trei ani de război neîntrerupt. În timp ce Rusia își poate susține ritmul operațiunilor militare pentru cel puțin un an, armata ucraineană ar putea atinge un „punct de rupere” în următoarele 6 luni, dacă Kievul nu va beneficia de un ajutor militar semnificativ din partea Occidentului.
Vladimir Putin își dorește ca armata rusă să cucerească Odesa pentru a tăia complet accesul Ucrainei la Marea Neagră. Potrivit unor surse, Putin consideră Odesa drept un „oraș istoric rusesc” și este determinat să-l ocupe, iar capturarea acestuia reprezintă principalul obiectiv al războiului împotriva Ucrainei.
În primăvară, Putin a lăsat să se înțeleagă că s-ar putea să nu „revendice” Odesa dacă ucrainenii acceptă să cedeze Crimeea și regiunile ilegal anexate de Rusia (Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson). Cucerirea Odesei ar fi direct legată de accesul Rusiei la gurile Dunării, iar Dmitri Medvedev a fost văzut pozând lângă o hartă ce arăta Ucraina împărțită, cu Odesa sub controlul Rusiei, având graniță cu România.
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a declarat că „cine crede că Putin termină războiul în Ucraina se înșală”, subliniind că obiectivul liderului de la Kremlin este să ajungă la gurile Dunării. Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a atras atenția că o victorie a Rusiei pe frontul ucrainean ar putea conduce la o direcție operativă spre gurile Dunării.
În acest context, unii lideri NATO se tem că situația de pe frontul ucrainean se va „deteriora serios” până în toamnă. Speranțele ucrainenilor au renăscut după întâlnirea dintre Zelenski și Trump la recentul summit NATO de la Haga, în care președintele american a sugerat livrarea de sisteme antiaeriene Patriot, dar formularea a fost vagă.
Necesitatea achiziționării de sisteme antiaeriene sau antirachetă a devenit critică, având în vedere că Rusia își intensifică atacurile aeriene asupra orașelor din Ucraina. În cel mai recent atac, Rusia a folosit peste 500 de rachete și drone. Deși Occidentul ar putea ajuta Ucraina cu tehnică militară, pierderile suferite de Kiev în rândul militarilor rămân un aspect greu de înlocuit. Până în februarie, Zelenski a anunțat că peste 46.000 de militari ucraineni fuseseră uciși și alți 380.000 răniți, iar conform altor surse, alți peste 24.000 de militari ucraineni sunt dispăruți.
La fiecare militar ucrainean ucis sau rănit, armata rusă pierde doi, dar Rusia beneficiază de o populație de patru ori mai mare decât cea a Ucrainei. Armata ucraineană a înregistrat pierderi de peste 450.000 în rândul militarilor, la care se adaugă câțiva mii de prizonieri. Comparativ, armata rusă a avut pierderi estimative de peste un milion de militari uciși sau răniți.
Conform unor lideri politici europeni, este greu de crezut că Putin va accepta un acord de încetare a focului, având în vedere că scopul său principal rămâne capturarea orașului Odesa, ultimul port cu ieșire la Marea Neagră de care dispune Ucraina. Totuși, Rusia nu dispune de resurse infinite, iar depozitele de armament și centrele de reparații au început să se golească. Experții militari estimează că Rusia poate menține ritmul ofensivei și să pună presiune asupra armatei ucrainene până cel puțin în 2026.
În prezent, 55% din „potențialul” armatei ruse este alcătuit din trupe de infanterie, ușor de înlocuit, în timp ce ucrainenii se concentrează pe distrugerea infanteriei ruse, care constituie cel mai mare pericol. Economia Rusiei începe să arate semne de slăbiciune, iar unii analiști sugerează că aceasta s-ar putea îndrepta spre colaps, dar declinul ar putea fi moderat.
Putin a declarat că trebuie evitată recesiunea și a subliniat importanța asigurării unei tranziții către o traiectorie de creștere economică echilibrată.
