Condițiile de aderare la zona euro
România a îndeplinit condițiile necesare pentru aderarea la moneda euro în perioada 2013-2015, însă a renunțat la orizontul de timp stabilit din cauza neîndeplinirii țintei fiscal-bugetare. Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a subliniat că aceasta a fost o decizie politică, menționând că președintele de atunci, Traian Băsescu, stabilise o țintă fiscală care nu a fost respectată de majoritatea partidelor și guvernelor ulterioare.
Discuțiile anterioare și viitorul aderării
Isărescu a afirmat că ultima ședință pe tema adoptării monedei euro a avut loc în 2018, la Academia Română, și că discuțiile pe această temă ar putea fi reluate în termen de 5-7 ani, în funcție de corecțiile fiscale necesare. Acesta a explicat că, în 2018, BNR a decis să nu mai colaboreze în acest sens, renunțând la comitetele existente, inclusiv la cele tehnice referitoare la distribuția monedei euro în țară.
Impactul deciziilor politice asupra procesului de aderare
Mugur Isărescu a subliniat că deciziile politice au influențat semnificativ procesul de aderare la zona euro, menționând că datoria publică a fost considerată prea mică, ceea ce a condus la abandonarea țintei fiscale. El a declarat: „Eu am trăit acest lucru, așa că pot să vorbesc liber. Nu a fost un singur partid, trebuie să se liniștească dezbaterea, pentru că toți au mers pe linia asta, mai mult sau mai puțin.”
Concluzie
Aderarea României la zona euro rămâne un subiect complex, influențat de decizii politice și economice, cu perspective de reluare a discuțiilor în următorii 5-7 ani, în funcție de stabilizarea situației fiscale.
