Peste 400.000 de europeni afectați de inundații și furtuni în 2024
Furtunile și inundațiile care au devastat Europa în 2024 au afectat 413.000 de persoane, conform unui raport recent. Acest fenomen dramatic a avut loc în contextul în care poluarea provocată de combustibilii fosili a contribuit la cel mai cald an înregistrat vreodată pe continent. Scenele cu mașini stivuite pe străzi inundate și poduri distruse au fost observate în întreaga Europă, cu inundații severe afectând 30% din rețeaua hidrografică europeană și 12% din zone fiind supuse unor inundații grave.
Inundațiile din Europa Centrală în septembrie și cele din estul Spaniei în octombrie au fost printre cele mai devastatoare, provocând peste 250 din cele 335 de decese cauzate de inundații înregistrate pe continent în 2024. Studiile anterioare au subliniat că dezastrele naturale devin tot mai intense și frecvente din cauza încălzirii globale, care favorizează formarea norilor capabili să producă precipitații abundente.
Celeste Saulo, director general al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), a subliniat importanța adaptării societăților la o lume mai caldă, afirmând că „fiecare fracțiune suplimentară de grad” în creșterea temperaturii are un impact semnificativ. Raportul publicat de serviciul Copernicus al UE și OMM a evidențiat, de asemenea, că numărul de zile cu stres termic puternic a fost al doilea cel mai mare înregistrat vreodată.
În iulie 2024, sud-estul Europei a experimentat cel mai lung val de căldură înregistrat vreodată, afectând mai mult de jumătate din regiune timp de 13 zile consecutiv. Temperaturile ridicate au contribuit la incendii de vegetație devastatoare, afectând 42.000 de persoane, iar incendiile din Portugalia din septembrie au ars aproximativ 110.000 de hectare într-o singură săptămână.
Friederike Otto, climatolog la Imperial College din Londra, a declarat că raportul ilustrează suferința populației europene din cauza vremii extreme, menționând că suntem pe cale să experimentăm o creștere de 3 grade Celsius până în 2100, ceea ce ar avea consecințe devastatoare.
Raportul subliniază un contrast neobișnuit între vestul și estul Europei, vestul fiind caracterizat prin condiții umede, în timp ce estul s-a confruntat cu vreme caldă și însorită. Debitele râurilor au fost peste medie în țările vestice și sub medie în cele estice, cu Tamisa din Regatul Unit și Loara din Franța înregistrând cele mai mari debite din ultimii 33 de ani.
Ghețarii din toate regiunile au suferit pierderi nete de gheață, iar temperaturile ridicate au fost observate și la nord de Cercul Arctic, precum și în Marea Mediterană. Europa se încălzește de două ori mai rapid decât media globală, dar a reușit să reducă poluarea mai repede decât alte economii mari. UE are ca obiectiv atingerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră zero până în 2050 și urmează să anunțe un obiectiv de reducere netă cu 90% pentru 2040.
Thomas Gelin, militant pentru climă la Greenpeace UE, a subliniat că raportul evidențiază eșecul politicienilor de a responsabiliza companiile producătoare de combustibili fosili și de a opri extinderea activităților lor poluante, solicitând urgent actualizarea obiectivelor climatice ale UE pentru a reflecta realitatea științifică.
