Activități lucrative în rândul deținuților din România
Conform datelor oficiale publicate de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) pe 24 noiembrie, tot mai mulți deținuți din România desfășoară activități lucrative. În luna octombrie, 7.311 persoane private de libertate au muncit la nivel național, în cadrul unor activități organizate în interiorul sau exteriorul penitenciarelor. Valoarea serviciilor prestate a ajuns la 110,3 milioane de lei în 2025, marcând o creștere de 30,5% față de anul precedent, când s-au înregistrat 84,5 milioane de lei.
Interesul angajatorilor și facilitățile fiscale
Interesul angajatorilor pentru colaborarea cu penitenciarele este în creștere. În perioada septembrie-noiembrie 2025, au fost organizate 33 de întâlniri de lucru în 36 de penitenciare, la care au participat peste 240 de operatori economici, împreună cu reprezentanți ai agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă și autorităților locale. Angajatorii care încheie contracte cu penitenciarele beneficiază de facilități fiscale, ceea ce face colaborarea mai atractivă pentru mediul privat.
Reglementări legale pentru activitatea lucrativă a deținuților
Activitatea lucrativă a persoanelor private de libertate este reglementată de Legea nr. 254/2013. Penitenciarele pot încheia contracte de prestări servicii cu persoane fizice sau juridice pentru utilizarea forței de muncă a persoanelor condamnate. Munca poate fi desfășurată în mai multe forme: în interiorul sau exteriorul penitenciarului, în regie proprie, în caz de calamități, în regim de voluntariat sau în alte situații prevăzute de lege. Totuși, nu toți deținuții pot participa la activități lucrative; legea impune condiții clare, cum ar fi clasificarea în regim deschis, nefiind cercetați sau judecați pentru alte infracțiuni.
Distribuția veniturilor obținute
Veniturile obținute din munca prestată nu sunt integral accesibile deținuților. Administrația penitenciarului încasează sumele și le împarte conform legii: 40% din venit revine persoanei condamnate. Din această sumă, deținutul poate utiliza 90% pe durata detenției, iar 10% se consemnează la Trezoreria Statului, urmând să fie încasată la momentul punerii în libertate. Restul de 60% din venit revine administrației penitenciarului ca venituri proprii, utilizate conform legislației privind finanțele publice.
Concluzie
Creșterea numărului de deținuți care muncesc și interesul angajatorilor reflectă un pas important către reintegrarea socială a acestora, contribuind totodată la acoperirea deficitului de forță de muncă din anumite sectoare.
