Planul Uniunii Europene pentru asigurarea siguranței cetățenilor
Fiecare cetățean european ar trebui să își facă rezerve suficiente de alimente pentru a fi autosuficient timp de cel puțin 72 de ore în caz de criză, avertizează Comisia Europeană, conform unui proiect al Strategiei Uniunii pentru Pregătire. Această inițiativă este prezentată de Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei.
Documentul subliniază că, în caz de întreruperi extreme, perioada inițială este cea mai critică și discută posibile scenarii, inclusiv război, atacuri cibernetice, boli mortale și inundații cauzate de schimbările climatice. La cinci ani de la primele carantine din pandemia Covid-19 și trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, planul este un răspuns necesar în contextul crizelor multiple cu care se confruntă Europa.
„Niciuna dintre marile crize din ultimii ani nu a fost izolată sau de scurtă durată”, afirmă documentul. „Europa nu-și poate permite să rămână reactivă”. Roxana Mînzatu a declarat că obiectivul Comisiei este „să ajute indivizii la nivel de gospodărie” și a subliniat importanța pregătirii în fața amenințărilor.
Scopul strategiei
Proiectul de 17 pagini își propune să creeze o Uniune Europeană sigură și rezilientă, capabilă să anticipeze și să gestioneze amenințările, indiferent de natura lor. Acesta va oferi îndrumări țărilor membre pentru stocarea proviziilor esențiale, planificarea crizelor și disponibilitatea adăposturilor.
Comisia subliniază că pregătirea pentru război este o prioritate. Deși nu introduce noi inițiative de apărare, strategia propune un model de gestionare a crizelor inspirat de țările din Europa de Nord, unde cetățenii, afacerile și guvernele sunt implicate activ. Planul se bazează pe concluziile raportului Niinistö, care include propuneri pentru îmbunătățirea pregătirii UE pentru război și apărarea civilă.
Amenințări cibernetice
Documentul menționează că Europa ar trebui să fie mai bine pregătită pentru atacuri cibernetice, având în vedere intensificarea activităților Rusiei în acest domeniu. De asemenea, China, Iran și Coreea de Nord amenință constant guvernele occidentale. O propunere centrală este înființarea unui „sistem european de alertă cibernetică” pentru a îmbunătăți detectarea amenințărilor.
Pregătire pentru dezastre naturale
Pregătirea nu se limitează doar la conflicte generate de om; Comisia evidențiază și necesitatea de a reacționa eficient la dezastre naturale, cum ar fi inundațiile. Mînzatu subliniază că multe persoane nu știu cum să reacționeze în fața acestor crize. Comisia propune o strategie de stocare la nivelul UE pentru a asigura accesul la resurse critice, inclusiv pentru răspunsul în situații de urgență.
Coordonarea răspunsului la crize
Comisia intenționează să îmbunătățească coordonarea răspunsului la crize prin crearea unui „centru de coordonare a crizelor”, bazându-se pe Centru de Coordonare a Răspunsurilor de Urgență. Acesta va fi responsabil pentru anticiparea și gestionarea consecințelor crizelor.
În timp ce unele țări din UE își concentrează investițiile pe apărare, altele consideră că problemele legate de schimbările climatice sunt prioritare. Mînzatu a afirmat că apărarea și pregătirea pentru schimbările climatice sunt interconectate și nu pot fi separate.
Revizuirea fondurilor UE
Comisia propune o revizuire a instrumentelor financiare pentru a asigura că mecanismele de finanțare a crizelor sunt flexibile și adaptabile. Executivul va evalua necesitatea și fezabilitatea unei Legi a pregătirii UE pentru a întări reziliența funcțiilor vitale ale societății.
Documentul include 30 de acțiuni-cheie sub șapte teme, precum cooperarea civilă-militară și pregătirea populației, dintre care aproximativ 60 urmează să fie implementate în următorii doi ani, inclusiv monitorizarea știrilor false și integrarea pregătirii în programele școlare.
