Polonia își recâștigă atenția Franței
Preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul polonez Donald Tusk urmează să semneze vineri un „tratat de prietenie şi cooperare” care ilustrează dorinţa Parisului de a întări relaţiile cu Polonia. Aceasta a dobândit o influenţă considerabilă în Europa după începutul războiului din Ucraina. Polonia, multă vreme marginalizată de principalele ţări ale Uniunii Europene (UE), a devenit, în ultimii ani, un jucător cheie pe flancul estic în deciziile europene legate de securitate, Ucraina şi Rusia. În plus, deteriorarea relaţiilor dintre SUA şi UE a împins Parisul şi Varşovia să se apropie.
Franţa a conştientizat că „Polonia este un partener esenţial într-un climat cu risc ridicat”, a subliniat Pierre Buhler, fost ambasador francez în Polonia. O sursă de la Elysee a afirmat că „nu exista niciun motiv, a fost chiar o anomalie să ne gândim să avem un tratat privilegiat cu Germania, să ne întărim relaţia cu Italia şi cu Spania, iar cu Polonia să nu avem acest tip de intimitate consacrat printr-un tratat”.
Întărirea legăturilor cu Varşovia este menită să permită Parisului să consolideze coordonarea militară şi diplomatică în regiune, evitând în acelaşi timp dominaţia Statelor Unite în dialogul cu polonezii. Franţa este deja partener cu ţări ca Estonia şi România, dar acestea au capacităţi militare „mult mai limitate”. Polonia, pe de altă parte, intenţionează să aibă „cea mai mare armată terestră din Europa peste 10 ani”, conform expertului Leo Peria-Peigne. În 2024, armata poloneză avea 216.000 de soldaţi, mai mult decât armatele franceză (205.000) şi germană (186.000), şi îşi propune să ajungă la 300.000 de soldaţi până în 2035.
Polonia, ultradependentă de Washington în privinţa echipamentelor de apărare, nu mai vrea „să-şi pună toate ouăle într-un singur coş”, explică Pierre Buhler. Franţa dispune de o „experienţă operaţională” solidă în domeniul militar, iar polonezii, care caută garanţii suplimentare de securitate, discută tot mai mult despre „mizele legate de descurajarea nucleară”. Franţa este singura ţară din UE dotată cu arma nucleară, ceea ce îi conferă un avantaj strategic.
Acest tratat va indica clar că securitatea Poloniei face parte din dimensiunea de securitate europeană, conform lui Marek Swierczynski, expert la grupul de reflecţie Polityka Insight din Varşovia. El consideră că includerea unei clauze bilaterale de apărare reciprocă ar constitui o confirmare a angajamentului Franţei faţă de apărarea Europei împotriva Rusiei.
Parisul speră ca această apropiere va deschide o nouă piaţă pentru industria sa de apărare, având în vedere că Varşovia încearcă să se echipeze cu avioane de transport, avioane cisternă şi submarine. Deşi Franţa susţine o Europă a apărării, Varşovia a fost istoric suspicioasă faţă de ideea de autonomie strategică, percepută ca o îndepărtare de NATO. Însă, întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă şi criticile acestuia la adresa europenilor au rearanjat cărţile.
„Polonezii sunt foarte bulversaţi de versatilitatea preşedintelui american în ce priveşte Ucraina”, explică Pierre Buhler. „Dincolo de contextul războiului din Ucraina, există şi contextul slăbirii legăturii transatlantice”, adaugă el. Polonia afirmă că „se asumă responsabilitatea formând o alianţă cu cea mai puternică ţară din Europa continentală”.
Semnarea tratatului la Nancy, din estul Franţei, va avea o valoare simbolică şi va fi „un instrument de comunicare strategică”, având loc în aceeaşi zi cu parada anuală de la Moscova de comemorare a victoriei asupra Germaniei naziste.
