Povestea unității ucrainene: Trei ani de la invazia rusă și forța neclintită a rezistenței comune
Când Rusia a invadat Ucraina în primăvara anului 2022, președintele Vladimir Putin a presupus în mod eronat că va fi o preluare rapidă a puterii. Trei ani mai târziu, negociatorii din ambele țări explorează ideea unei ieșiri negociate dintr-un conflict în mare parte blocat. Kremlinul a greșit în evaluarea inițială, subestimând vulnerabilitățile armatei ruse și sprijinul pe care Rusia credea că îl va primi din partea ucrainenilor din estul țării, care au legături etnice strânse cu Rusia.
Un studiu recent publicat analizează sentimentul ucrainean față de Rusia înainte și după invazie, susținând că Kremlinul a calculat greșit sprijinul pe care l-ar primi în estul Ucrainei. Studiul arată că, imediat după invazie, până și acei ucraineni cu legături strânse cu Rusia au schimbat dramatic loialitatea. Spre exemplu, vorbitorii nativi de limbă rusă din estul Ucrainei, care anterior dădeau vina pe Occident pentru tensiunțile cu Rusia, au început să dea vina pe Moscova în proporție similară cu ucrainenii care nu vorbesc limba rusă. Această schimbare s-a menținut, iar ucrainenii continuă să considere Rusia responsabilă pentru tensiuni.
Un experiment natural
Studiul este parte dintr-un proiect mai amplu care explorează eficacitatea propagandei ruse în influențarea adulților vorbitori de limbă rusă din anumite state post-sovietice. Sondajele au fost completate de peste 1.000 de vorbitori de limbă rusă din Ucraina – cu excepția Crimeii și a regiunii separatiste Donbas – și din Belarus. Sondajele din primăvară au fost realizate față în față în Ucraina, iar cele din Belarus prin telefon.
Belarus a fost ales pentru comparație datorită contextului istoric, lingvistic și etnic similar cu cel al Ucrainei, dar cu traiectorii geopolitice diferite. De la căderea Uniunii Sovietice, Belarus a devenit un stat autoritar, în timp ce Ucraina a dezvoltat o conducere pro-occidentală după protestele din 2013-2014.
Convergența vinovăției
Rezultatele studiului sugerează că, în Ucraina, opiniile geopolitice s-au unificat semnificativ ca urmare a invaziei. Înainte de invazie, 69,7% dintre respondenți considerau Rusia responsabilă pentru tensiuni, iar 30,3% dădeau vina pe NATO, Ucraina sau SUA. Până în august 2022, 97,3% dintre respondenți dădeau vina pe Rusia, iar doar 2,7% pe alte părți.
În Belarus, 15,5% dintre respondenți dădeau vina pe Rusia pentru tensiuni înainte de invazie, iar după invazie, doar 21,9% făceau același lucru. Acest consens în Ucraina maschează schimbările demografice, unde vina a variat semnificativ între regiunile Ucrainei înainte de invazie, dar s-a uniformizat ulterior. De exemplu, înainte de invazie, doar 36,0% dintre respondenții din estul Ucrainei dădeau vina pe Rusia, iar după invazie, peste 96% au făcut același lucru.
Consecințe pentru pace
Constatările sugerează că, în perioade de amenințare colectivă, diviziunile din cadrul unei societăți se estompează, iar oamenii se unesc împotriva unui dușman comun. Acest aspect poate avea consecințe importante în contextul în care diverse părți analizează propuneri de pace pentru a încheia conflictul dintre Rusia și Ucraina. Printre opțiunile discutate se numără recunoașterea teritoriului Crimeii ocupat de Rusia și a regiunilor separatiste Donetsk și Luhansk ca parte a Rusiei, ceea ce ar implica cedarea efectivă a provinciilor sud-estice ale Ucrainei, Herson și Zaporojie, către Rusia.
Studiul a inclus și regiunile Herson și Zaporojie, iar rezultatele sugerează că sentimentul de identitate ucraineană s-a întărit chiar și în rândul populației vorbitoare de limbă rusă din aceste zone.
