Practicile interzise de Sfinții Împărați Constantin și Elena
La data de 21 mai, biserica ortodoxă îi sărbătorește pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, personalități marcante în istoria creștinismului, recunoscuți ca „întocmai cu apostolii”. Aceștia sunt onorați pentru contribuția lor esențială la oficializarea și promovarea credinței creștine în Imperiul Roman. În această zi, în numeroase biserici ortodoxe, se oficiază Sfânta Liturghie și Acatistul Sfinților, momente care aduc solemnitate și reflecție spirituală pentru credincioși.
Cine au fost Sfinții Constantin și Elena
Sfântul Constantin cel Mare (Flavius Valerius Constantinus) a ocupat tronul imperial al Romei între anii 306 și 337. Este cunoscut pentru promulgarea Edictului de la Milano în anul 313, prin care creștinismul a devenit religie legală, iar persecuțiile împotriva creștinilor au fost suspendate. În 325, el a convocat Primul Sinod Ecumenic de la Niceea, un moment crucial pentru organizarea bisericii și definirea învățăturilor fundamentale. Constantin a fondat orașul Constantinopol, care a devenit un important centru creștin timp de peste un mileniu.
Sfânta Elena, mama lui Constantin, a fost devotată credinței creștine și a devenit cunoscută pentru pelerinajul său în Țara Sfântă, unde, conform tradiției, a descoperit Sfânta Cruce. Datorită acestui act, biserica o cinstește ca pe o Sfântă, recunoscându-i rolul în consolidarea religiei creștine.
Semnificația religioasă a sărbătorii din 21 mai
Sărbătoarea din 21 mai este dedicată Sfinților Constantin și Elena, recunoscându-le contribuția la libertatea și răspândirea creștinismului. Aceștia sunt considerați egali cu apostolii datorită faptelor lor care au creat premisele unei Europe creștine și au influențat profund organizarea bisericii.
Ce recomandă preoții în ziua praznicului de Constantin și Elena
Preoții recomandă ca în ziua sărbătorii să avem o atitudine creștină, să participăm la slujba creștină și să ne gândim cu recunoștință la cei doi mari împărați care au schimbat cursul istoriei. Este bine să trimitem un pomelnic la biserică și să le aducem omagiu, având în vedere că datorită lor, credința creștină a devenit religie oficială de stat. Cinstirea Sfintei Cruci se datorează, de asemenea, acestora.
Părintele Gabriel Cazacu, preot la Mănăstirea Cașin din București, subliniază că în ziua de sărbătoare nu se muncește: „La marile sărbători este bine să fie timp de odihnă și de recunoștință. Nu se muncesc treburi grele în gospodărie și nici pe câmp.” De asemenea, el recomandă ca, în cazul în care nu se poate participa la slujbă, cei de acasă să aprindă o lumânare și să tămâie casa, aducând astfel bucurie sufletului.
