Pregătiri de urgență în spitale: Țările de la granița estică a Europei se tem de amenințarea rusească
De la stocarea de truse de prim ajutor pentru incidentele cu victime în masă până la echiparea medicilor cu veste antiglonț, planurile privind acordarea de îngrijiri medicale pe timp de război au devenit priorități pe flancul estic al NATO. După conflictul din Ucraina, care a distrus iluzia că Europa este ferită de amenințarea unui război, toate țările NATO de la frontiera de est își revizuiesc protocoalele pentru gestionarea crizelor, organizează exerciții și investesc în echipamente de protecție, mutând sălile de operație în subteran.
Exercițiile militare, cum ar fi „Lupul de fier” din Jonava, Lituania, vizează pregătirea armatei, poliției, pompierilor, spitalelor și paramedicilor pentru un atac al Rusiei. Martyna Veronika Noreikaite, paramedic participant la exercițiu, a subliniat că a fost înfricoșător să nu știe dacă resursele și pregătirile sunt suficiente în caz de război. Directorul general adjunct al consiliului medical din Estonia, Ragnar Vaiknemets, a afirmat că nu se pune problema dacă Rusia va ataca, ci când.
Țările de pe flancul estic al Europei, având în vedere istoria ocupației ruse, sunt conștiente de rapiditatea cu care trupele Moscovei pot ajunge pe teritoriul lor. Daniel Naumovas, ministrul adjunct al sănătății din Lituania, a menționat că țara face legătura între restul NATO și țările baltice prin Coridorul Suwalki, un potențial obiectiv al atacurilor rusești. Pregătirea pentru război este considerată o urgență, nu o opțiune.
Spitalele din Lituania, aflate la doar 50 de kilometri de granița cu Belarus, dezvoltă infrastructuri subterane și sisteme autonome pentru a funcționa în cazul întreruperilor de electricitate și apă. Estonia a început să distribuie veste antiglonț echipajelor de ambulanță și plănuiește să dotzeze aceste echipaje cu telefoane prin satelit pentru a asigura comunicarea în situații de criză.
Un sondaj realizat în Lituania a arătat că un sfert din personalul din sănătate ar părăsi țara în cazul izbucnirii războiului, iar mai puțin de 40% ar rămâne. Noreikaite a povestit că, în calitate de paramedic, a fost nevoită să semneze o declarație prin care se angaja să rămână în țară și să lucreze și în caz de război.
Țările baltice, care au suportat consecințele războiului din Ucraina, se pregătesc pentru un număr semnificativ mai mare de victime în cazul unui conflict direct cu Rusia. Jos Joosten, consilier medical pentru Serviciul European de Acțiune Externă, a cerut crearea unor fonduri speciale pentru gestionarea victimelor militare și civile, precizând că numărul victimelor va fi mult mai mare decât cel din Ucraina.
În concluzie, în timp ce nimeni nu poate prezice când sau dacă va veni războiul, țările baltice și cele din estul NATO se pregătesc temeinic pentru a face față unei crize, conștiente că „criza nu strigă niciodată când o să vină”.
