Alertă în presa din Ungaria privind fondurile europene pentru România
Publicațiile din Ungaria raportează surprinderea față de volumul fondurilor europene alocate României, evidențiind o situație fără precedent. Jurnaliștii maghiari afirmă că deciziile Comisiei Europene, sub conducerea Ursulei von der Leyen, favorizează România prin alocări masive de bani, explicând schimbările recente din această direcție.
Creșterea semnificativă a fondurilor europene
Conform articolelor din presa maghiară, România beneficiază de un aflux impresionant de fonduri europene, descris ca fiind „fără precedent”. Ursula von der Leyen este considerată responsabilă pentru un mecanism care a accelerat direcționarea banilor europeni către București.
Cotidianul Világgazdaság subliniază că, în ultimele șase luni, transferurile din Uniunea Europeană către economia românească au crescut semnificativ. Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat că banii europeni ajung în România de cinci ori mai rapid decât în trecut, reușind astfel să recupereze întârzierile acumulate pe parcursul mai multor ani.
Rata absorbției fondurilor de coeziune
În ultimele șase luni, rata de absorbție a fondurilor de coeziune a crescut de la 9,9% la 20,4%, practic dublându-se. Sumele rambursate au crescut, de asemenea, semnificativ, cu 2,9 miliarde de euro primite în anii anteriori, iar în ultimele șase luni s-au adăugat alte 2,3 miliarde de euro.
Pîslaru a menționat că, în timp ce între 2021 și jumătatea anului 2025 România primea, în medie, 86 de milioane de euro pe lună, în ultimele șase luni suma a depășit 450 de milioane de euro, indicând un ritm lunar de rambursări crescut de aproape șapte ori.
Aceste șase luni reprezintă doar o zecime din perioada bugetară 2021–2027, dar 37% din totalul plăților și 43% din rambursările efectuate de Comisia Europeană au avut loc în acest interval.
Planul Național de Redresare și Reziliență
Ministrul Pîslaru a subliniat că, în contextul Planului Național de Redresare și Reziliență, la jumătatea anului 2025, îndeplinirea obiectivelor a fost blocată, iar Comisia Europeană a suspendat mai multe plăți. Însă, în ultimele șase luni, planul a fost renegociat, iar transparența a fost crescută, cu o treime din fondurile atrase utilizate în această perioadă.
Se preconizează utilizarea a 10 miliarde de euro din fondurile de redresare ale UE în 2026, precum și cheltuirea a cel puțin 15 miliarde de euro pentru investiții în sănătate, educație, infrastructură și competitivitate economică.
Impactul măsurilor de austeritate
Între timp, prețurile carburanților au crescut, guvernul României majorând accizele pentru a doua oară într-un interval de cinci luni. Benzina s-a scumpit cu 34 de bani pe litru, iar motorina cu 31 de bani, parte a unui pachet mai amplu de măsuri de austeritate.
Concluzie
Creșterea rapidă a fondurilor europene alocate României sub conducerea Ursulei von der Leyen are potențialul de a transforma economia românească, dar este însoțită de provocări, precum măsurile de austeritate și scumpirile din sectorul energetic.
