Prețul întârzierii: Pierderi de miliarde pentru România în drumul spre Schengen
Intrarea României în Spațiul Schengen
La 31 martie 2024, România a intrat oficial în Spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime, un pas istoric, deși integrarea rutieră a fost amânată. Începând cu 1 ianuarie 2025, România va deveni membru Schengen cu drepturi depline, iar ridicarea controalelor la frontierele terestre va asigura libera circulație pentru transporturile rutiere.
Impactul întârzierilor anterioare
Până la aderare, transportul de marfă era afectat de un sistem logistic fragmentat, cu multe bariere administrative. Procedurile vamale și controalele documentelor generau întârzieri de la câteva ore până la o zi, perturbând programul de livrare și crescând riscul de neîndeplinire a termenelor contractuale. Conform Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România, neaderarea la Schengen între 2012 și 2023 a generat pierderi de aproximativ 19 miliarde de euro.
Timpul pierdut la frontiere
În perioada anterioară aderării, șoferii pierdeau în medie 40 de ore lunar la granițe, timpul de așteptare variind între 20 și 30 de ore. Acest timp a fost redus la 10–15 ore lunar după integrarea în Schengen, ceea ce a adus economii semnificative, permițând redirecționarea resurselor către modernizarea flotei și digitalizare.
Eliminarea controalelor și eficientizarea transportului rutier
Ridicarea controalelor la granițele cu Ungaria și Bulgaria a diminuat întârzierile și a crescut eficiența operațională, reducând costurile de combustibil și cheltuielile cu șoferii. Eliminarea întârzierilor de 8–10 ore la granița cu Ungaria și a celor de peste 8 ore la frontiera cu Bulgaria a permis transportatorilor să evite rutele aglomerate, ceea ce a dus la scăderea emisiilor de CO2.
România ca rută de tranzit strategică
Accesul rapid la piețele vest-europene sporește competitivitatea operatorilor români, iar orașele Arad, Oradea și Timișoara devin puncte cheie pentru fluxurile de marfă datorită proximității față de Ungaria și de alte rute europene importante.
Digitalizarea în logistica românească
Ridicarea controalelor fizice a dus la o digitalizare accelerată, cu instrumente precum e-CMR, e-Factura, e-Transport și e-Sigiliu, care permit monitorizarea în timp real a mărfurilor. Conectarea la Sistemul de Informații Schengen facilitează schimbul rapid de date, însă persistă controale punctuale și confuzii în gestionarea documentelor.
Pierderi substanțiale între 2012 și 2023
Neaderarea la Schengen între 2012 și 2023 a costat România aproximativ 19 miliarde de euro, această sumă reflectând întârzierile, costurile suplimentare și pierderile de competitivitate din sectorul transporturilor.
Oportunități de dezvoltare logistică
Aderarea la Schengen deschide noi oportunități pentru piața de transport și logistică, fiind așteptate investiții în infrastructură și în parcuri logistice. Vestul României are potențialul de a deveni un nod logistic major, facilitând conectarea rapidă cu piețele din Germania, Italia și Austria.
Concluzie
Integrarea României în Spațiul Schengen va transforma semnificativ sectorul transporturilor, reducând pierderile economice anterioare și deschizând calea pentru creșterea competitivității pe piețele europene.
