Ion Ceban, Primarul Chișinăului, declarat indezirabil în România
Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a fost declarat indezirabil în România pentru o perioadă de cinci ani. Această decizie a fost luată pe fondul acuzațiilor aduse de ministrul român de Externe, Oana Țoiu, care susține că Ceban ar avea „legături complicate” cu Moscova.
Acuzațiile Oanei Țoiu și reacția lui Ion Ceban
Oana Țoiu a declarat că interdicția de intrare a lui Ceban în România se bazează pe rațiuni de siguranță națională, subliniind importanța limitării influenței externe pe teritoriul României, mai ales având în vedere numărul mare de cetățeni români și moldoveni care trăiesc în România. Ceban a respins acuzațiile, afirmând că acestea sunt nefondate și reprezintă o „manipulare politică” din partea autorităților de la București în contextul alegerilor parlamentare din Republica Moldova, programate pentru 28 septembrie.
Critica lui Ceban privind intervenția politică
Ion Ceban a acuzat autoritățile române de o tentativă de influențare a opiniei publice și a subliniat că nu a primit nicio dovadă concretă a legăturilor sale cu Rusia. „Vreau dovadă că ar exista ceva, pentru că acel ceva nu există”, a afirmat Ceban, în cadrul unui mesaj video publicat pe rețelele sociale.
Context politic și istoric
Ceban, care a avut un parcurs politic complex, a intrat în politică alături de comuniștii fostului președinte Vladimir Voronin, a devenit primar pe listele socialiștilor și, deși a fondat propriul partid, MAN, a menținut o relație strânsă cu Moscova, inclusiv înainte de invazia rusă în Ucraina.
Așteptările României de la alegerile din Republica Moldova
Oana Țoiu a subliniat că România își dorește ca voința cetățenilor moldoveni, exprimată prin referendum, să se reflecte în alegerile legislative. Aceasta a menționat că este esențial ca alegerile să fie corecte și protejate de ingerința altor state, având în vedere experiențele recente ale României.
Concluzie
Decizia autorităților române de a-l declara pe Ion Ceban indezirabil subliniază tensiunile politice dintre România și Republica Moldova, în contextul alegerilor legislative imediate, și ridică întrebări despre influențele externe în procesul electoral din regiune.
