Tensiuni în Guvern: Cereri de anchetă penală
Tensiunile din interiorul Executivului român au atins un punct critic, cu angajați din subordinea Guvernului care au depus o sesizare la Parlament. Aceștia solicită declanșarea procedurii de urmărire penală împotriva prim-ministrului Ilie Bolojan și a ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, motivată de măsurile controversate de reorganizare administrativă adoptate recent.
Demersuri legislative pentru verificarea legalității
Revolta funcționarilor s-a mutat pe teren legislativ, iar semnatarii sesizării cer măsuri imediate pentru a verifica legalitatea deciziilor guvernamentale. Aceștia solicită sesizarea Birourilor Permanente ale celor două Camere, un pas esențial pentru inițierea procedurilor ce vizează responsabilitatea ministerială. Obiectivul este înființarea unor comisii de anchetă care să analizeze traseul ordonanței de reorganizare, de la promovare până la adoptare, culminând cu votul pentru ridicarea imunității, necesar pentru ancheta penală.
Acuzații de neconstituționalitate
Tensiunile au escaladat în urma dezvăluirilor angajaților care susțin că au încercat să oprească proiectul încă din faza de schiță, avertizând premierul Ilie Bolojan despre posibile derapaje. După intrarea în vigoare a actului normativ, nemulțumirile s-au transformat în acuzații grave de încălcare a drepturilor fundamentale, în special a dreptului la muncă și a dreptului la proprietate privată, ca urmare a măsurilor financiare ce afectează veniturile și patrimoniul personalului.
Transparență în procesul decizional
Un aspect central al demersului angajaților este solicitarea pentru transparență totală în „circuitul secret” al ordonanței. Pe lângă presiunea pentru urmărirea penală, aceștia cer Legislativului să oblige Guvernul să predea întregul dosar administrativ asociat deciziei, inclusiv notele de fundamentare, studiile de impact și avizele ministeriale cu observații critice. De asemenea, se solicită accesul la stenogramele și înregistrările ședințelor de Guvern pentru a verifica respectarea normelor de transparență decizională.
Aceste acțiuni subliniază un conflict profund în cadrul Executivului și ar putea avea implicații semnificative asupra stabilității guvernamentale, precum și asupra încrederii publice în instituțiile statului.
