Provocări globale în 2026
În 2026, economia globală devine tot mai imprevizibilă din cauza războaielor, tensiunilor comerciale dintre marile puteri și schimbărilor rapide din tehnologie. România resimte deja efectele acestei instabilități prin prețuri ridicate, dobânzi mari și o recesiune tehnică. Datoria publică a depășit 60% din PIB în noiembrie 2025, iar deficitul bugetar este cel mai mare din Uniunea Europeană, ceea ce face economia mai vulnerabilă la șocuri externe.
Riscurile globale
Conform raportului Global Risks 2026 al Forumului Economic Mondial, bazat pe răspunsurile a peste 1.300 de experți din 116 economii, jumătate dintre respondenți prevăd o perioadă „turbulentă sau furtunoasă” în următorii doi ani. Pe termen de zece ani, procentul crește la 57%. Cele mai mari riscuri globale identificate sunt confruntarea geo-economică, conflictele armate, polarizarea socială și riscurile tehnologice. Economistul Costin Ciora subliniază importanța acestui raport pentru a înțelege riscurile economice, geopolitice, sociale și tehnologice.
Impactul asupra economiei românești
Riscurile globale afectează România prin exporturi, investiții, costuri de finanțare și prețuri. Economia românească, integrată în piața europeană, resimte impactul încetinirii economiei europene și al tensiunilor comerciale. Mașinile și echipamentele de transport reprezintă 46,6% din exporturile românești. Presiunile globale au contribuit la o inflație anuală de 9,62% în ianuarie 2026, cu servicii scumpite cu 11,59% comparativ cu ianuarie 2025.
Riscurile cibernetice și recesiunea tehnică
Atacurile cibernetice sunt un risc major pentru companii, având ca rezultat o creștere de 40% a fraudelor informatice în 2024. România a intrat în recesiune tehnică la finalul lui 2025, cu o scădere a PIB-ului de 0,2% în trimestrul III și de 1,9% în trimestrul IV. Datoria guvernamentală a depășit 60% din PIB, ajungând la 1.121 de miliarde de lei, iar deficitul bugetar a atins 8,4% din PIB în 2025.
Fragilitatea economiei și impactul asupra firmelor
Deficitul bugetar ridicat și datoria publică cresc vulnerabilitatea economiei. Aproape o treime din firmele din România au capitaluri proprii sub minimul legal, generând peste jumătate din restanțele din economie. Rata creditelor neperformante la firme a crescut la 5,1% în septembrie 2025. România riscă să piardă fonduri europene disponibile prin PNRR, având încasate mai puțin de 40% din sumele alocate până la finalul lui 2025.
Implicarea cetățenilor și a companiilor
Pentru cetățeni, riscurile economice se traduc în facturi mai mari și venituri mai greu de planificat. Economiile lichide devin esențiale, iar companiile trebuie să fie mai prudente, diversificând furnizorii și investind în securitate cibernetică. 2026 se preconizează a fi un an de ajustare economică, cu impact semnificativ asupra mediului de afaceri și a vieții cetățenilor.
Concluzie
Provocările economice din 2026 necesită o planificare atentă din partea atât a indivizilor, cât și a companiilor, în contextul unui mediu economic tot mai instabil.
