Provocări majore pentru noul papă
Mitra albă de papă vine cu sarcini dificile. Oricine va ieși din viitorul conclav ca nou lider al Bisericii Catolice, care numără 1,4 miliarde de membri, va avea multe probleme de rezolvat pe agenda sa. Printre cele mai presante aspecte se numără gestionarea crizei financiare a Vaticanului, scăderea frecventării bisericii în țările occidentale și dezbaterile doctrinare referitoare la hirotonirea femeilor ca membri ai clerului.
Criza financiară a Vaticanului
Criza financiară a Vaticanului a fost o provocare majoră pentru papa Francisc. Cu doar trei zile înainte de ultima sa spitalizare din februarie, el a ordonat crearea unei noi comisii la nivel înalt pentru a încuraja donațiile către Vatican, care se confruntă cu un deficit bugetar și cu obligații tot mai mari pentru fondul său de pensii. Deși Vaticanul nu a publicat un raport bugetar complet din 2022, ultimul set de conturi, aprobat la mijlocul anului 2024, indica un deficit de 83 de milioane de euro. Deficitul din fondul de pensii a fost estimat la aproximativ 631 de milioane de euro în 2022, iar surse din interior sugerează că aceasta a crescut.
Reverendul Thomas Reese, un preot iezuit, a declarat că problemele bugetare ar putea avea un „impact enorm” asupra alegerii noului papă de către cardinali. „Vor trebui să aleagă pe cineva care să strângă fonduri, nu un pastor”, a adăugat Reese. Dacă cardinalii caută pe cineva capabil să reducă fondurile în structura birocratică a Vaticanului, cardinalul italian Pietro Parolin ar putea fi un candidat potrivit. Acesta a fost oficialul numărul doi al Vaticanului pe parcursul aproape întregii papalități a lui Francisc, dar a fost implicat într-un scandal legat de o investiție controversată în Londra.
Declinul Bisericii Catolice în Europa
La nivel global, numărul membrilor Bisericii Catolice a crescut ușor în ultimii ani. La sfârșitul anului 2023, existau 1,405 miliarde de catolici la nivel mondial, în creștere cu 1,15% față de 1,389 miliarde în 2022. Cea mai mare proporție se află în America, cu 64,2% din populația din America de Nord și de Sud botezată catolic, urmată de Europa cu 39,6% și Oceania cu 25,9%. Cu toate acestea, multe țări europene înregistrează scăderi semnificative. Conferința episcopală germană a raportat că doar 29 de preoți noi au fost hirotoniți în Germania în 2024, un minim istoric, și aproximativ 321.000 de catolici germani au părăsit Biserica în acel an. Numărul total de catolici din Germania a scăzut la sub 20 de milioane.
Având în vedere aceste tendințe, unii cardinali ar putea dori să se îndepărteze de Europa în căutarea noului papă, îndreptându-se spre Asia sau Africa. Cardinalul filipinez Luis Antonio Tagle, fost arhiepiscop de Manila, ar putea fi un candidat potrivit. Filipine, o țară cu aproape 115 milioane de locuitori, este aproape 80% catolică, iar Tagle a fost întâmpinat cu o mare mulțime în timpul vizitei lui Francisc din 2014. Totuși, Tagle a fost implicat într-un scandal în 2022, când Francisc a demis întreaga conducere a Caritas Internationalis din cauza acuzațiilor de intimidare.
Probleme doctrinare
În ceea ce privește disputele doctrinare, Francisc a încercat să deschidă Biserica către noi discuții. Subiectele precum hirotonirea femeilor au fost dezbătute, papa creând două comisii pentru a analiza această opțiune. De asemenea, Francisc a permis preoților să binecuvânteze cuplurile de același sex, de la caz la caz. Aceste mișcări au atras critici din partea catolicilor conservatori, unii dintre ei cerând o schimbare de direcție. Cardinalul Gerhard Mueller a afirmat că următorul papă nu ar trebui să fie un succesor al lui Francisc, ci un succesor al Sfântului Petru, primul papă.
