PSD: Dilemele Opoziției și Provocările Guvernării
A fi sau a nu fi la guvernare rămâne dilema PSD în negocierile pentru următorul executiv. Situația economică dificilă a țării cere măsuri urgente, unele dintre acestea fiind posibil nepopulare. Președintele Nicușor Dan dorește să găsească cea mai bună formulă prin care să aducă și să mențină PSD alături de PNL, USR, UDMR și minorități la Palatul Victoria. Deși ideal în ochii președintelui, scenariul în care social-democrații se alătură la Guvernare poate provoca la fel de multă emoție ca retragerea în Opoziție, spun experții.
Nicușor Dan a pornit în campania electorală cu două mari ambiții – un Guvern de largă majoritate cu toate partidele proocidentale și Ilie Bolojan în fruntea Palatului Victoria. PSD aproape că nu exclude nicio variantă: intrarea în Opoziție sau formarea unui executiv puternic alături de PNL, USR și UDMR. În același timp, lasă loc de discuții și pentru un alt premier, fie el un tehnocrat sau chiar un social-democrat. Deși scenariul unui executiv de o largă majoritate ar asigura cea mai confortabilă guvernare, politologul Vlad Adamescu nu exclude posibilitatea ca partidele să nu se poată înțelege în ceea ce privește pachetul de măsuri. Riscul cel mare este de a nu putea duce la bun sfârșit reformele de care are nevoie România.
România nu are tradiția coalițiilor formate din mai multe partide. Riscul ca o coaliție europeană, cu toate partidele, să se rupă este mai mic decât riscul ca un PSD rămas în Opoziție să voteze o moțiune de cenzură alături de AUR. Cu un Guvern format din PSD, PNL, USR, UDMR și minorități, Opoziția va deveni platforma partidelor autoproclamate suveraniste. Într-un scenariu de acest fel, vocile populiste și-ar putea asigura un teren și mai fertil pentru următoarele alegeri parlamentare. Analistul politic Andrei Țăranu afirmă că marele risc ar fi ca Opoziția să fie lăsată complet singură, fără niciun partid proeuropean în interior, ceea ce ar putea duce la o radicalizare a discursului și o amenințare permanentă la adresa guvernului.
Politologul Răzvan Dan Petri subliniază că posibilitatea configurării unui parlament cu o majoritate populistă în trei ani și jumătate rămâne un pericol semnificativ, având în vedere că inegalitățile socio-economice vor continua să alimenteze frustrările din societate. Sociologul Remus Ștefureac afirmă că rolul principal al noului Guvern va fi să ia măsuri economice și sociale ancorate în nevoile cetățenilor nemulțumiți, având în vedere că populația cu venituri mai mici a fost afectată de evoluția economică și socială.
În ultimele săptămâni, partidele considerate extremiste au trecut prin crize interne. Partidul Anamariei Gavrilă a rămas fără grup parlamentar, iar formațiunea lui George Simion se confruntă cu o migrație a membrilor către noul partid al cofondatorului AUR, Claudiu Târziu. Aceasta sugerează că, la următoarele alegeri parlamentare, populiștii își vor extinde oferta electorală pentru alegătorii nemulțumiți. Răzvan Dan Petri consideră că este o greșeală ca puterea să ignore semnalele venite din Opoziție, deoarece aceasta nu își îndeplinește rolul de Opoziție democratică.
Andrei Țăranu afirmă că partidele mainstream nu reușesc să iasă din „spațiul strâmt” în care s-au obișnuit, ceea ce contribuie la menținerea unor discursuri diametral opuse. Absența constantă a fostului președinte Klaus Iohannis din spațiul public a lăsat România fără un lider vocal care să se raporteze la putere și cetățeni. Sociologul Remus Ștefureac subliniază că este vital ca președintele să fie o portavoce.
Analistul politic Andrei Țăranu menționează că este necesar ca președintele Nicușor Dan să implementeze reformele mari și importante în primele șase luni, inclusiv măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. Retorica luptei împotriva sistemului a fost o temă centrală în campanie, iar Opoziția extremistă va continua să profite de această narațiune. Vlad Adamescu subliniază că un rol esențial al președintelui este de a trasa o linie clară între serviciile din România și factorul politic, începând cu controlul civil al Serviciului Român de Informații.
Aritmetica parlamentară cere partidelor să renunțe la orgolii și să colaboreze pentru toți cetățenii, inclusiv pentru cei nemulțumiți. Consecințele (ne)respectării promisiunilor făcute în campaniile electorale se vor simți în următorii trei ani și jumătate.
