Redimensionarea aparatului public în România
Consilierul prezidențial Radu Burnete a discutat la Digi24 despre motivele care stau la baza redimensionării aparatului public românesc, subliniind că acest proces face parte din „al doilea pachet al austerității”. Burnete a explicat că, în ciuda statisticilor europene care sugerează că România nu are un sistem public supradimensionat, realitatea este diferită din perspectiva ocupării forței de muncă și a economiei informale.
Rata ocupării și contribuabilii
În România, doar 64% dintre cetățeni sunt angajați, ceea ce înseamnă că există aproximativ 1.000.000 de persoane care nu lucrează, fie că sunt în economia subterană, fie că nu au un loc de muncă. Acest lucru duce la un număr insuficient de contribuabili pentru a susține sistemul public existent.
Economia gri și evaziunea fiscală
Burnete a evidențiat faptul că economia gri și evaziunea fiscală sunt probleme majore care afectează resursele bugetare necesare pentru susținerea serviciilor publice. Conform acestuia, cei 5 milioane de angajați din sectorul privat nu sunt suficienți pentru a menține actualul sistem public.
Aspiratiile românilor vs. fiscalitate
Românii aspiră la numeroase servicii publice, inclusiv educație și sănătate gratuite, dar preferă o fiscalitate redusă. Burnete a subliniat că nu este posibil să se obțină atât servicii publice de calitate, cât și taxe mici, având în vedere toleranța ridicată față de economia neagră și gri.
Discrepanțele și măsurile necesare
În ultimii ani, politicienii au încercat să acopere discrepanțele prin împrumuturi, ceea ce a dus la un deficit de 9%. Burnete a afirmat că este nevoie de o discuție onestă despre calitatea serviciilor publice, risipa din administrație și necesitatea de a combate evaziunea fiscală.
Exemple internaționale
Burnete a comparat situația României cu cea a Bulgariei și Republicii Moldova, care au făcut progrese mai mari în domeniul fiscalității. ANAF a început să colecteze date importante de la companii și cetățeni, dar este necesară o analiză corectă a acestor informații pentru a identifica anomaliile.
Concluzie
Redimensionarea aparatului public în România se impune ca o necesitate, dat fiind numărul insuficient de contribuabili și nivelul ridicat al evaziunii fiscale, ceea ce va influența viitorul serviciilor publice și stabilitatea economică.
