Justiția a eșuat în evaluarea fugarului care și-a omorât partenera
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a comentat cazul fugarului Emil Gânj, care și-a ucis concubina și a incendiat casa, subliniind eșecul sistemului judiciar în evaluarea sa. Gânj, în vârstă de 37 de ani, cunoscut ca o persoană violentă, a fost eliberat din închisoare înainte de termen, deși avea antecedente penale grave, inclusiv o condamnare pentru omor.
Critica evaluărilor judiciare
Marinescu a afirmat că este evident că evaluările justiției nu au fost corecte, având în vedere că Gânj a revenit în societate fără a-și reconsidera comportamentul. El a menționat că, în cadrul discuțiilor cu oficialii europeni, s-a subliniat că eliberarea condiționată este acordată mult prea dificil în România. Ministrul a subliniat responsabilitatea magistraților de a evalua cu atenție persoanele condamnate, pentru a determina dacă acestea pot fi reintegrate în societate.
Aspecte ale eliberării condiționate
Radu Marinescu a explicat că evaluarea eliberării condiționate nu se bazează doar pe comportamentul din penitenciar, ci și pe implicarea în programe de reeducare. Judecătorii trebuie să fie extrem de prudenți în a reintegra persoanele în societate, iar statisticile arată că se dau frecvent amânări în acest proces.
Directiva europeană privind violența împotriva femeilor
Ministrul a anunțat că ministerul implementează o directivă europeană axată pe violența împotriva femeilor și violența domestică, subliniind importanța aplicării legislației existente. Radu Marinescu a adăugat că există un efort de colaborare cu societatea civilă și organizațiile non-guvernamentale pentru a evalua fenomenul violenței împotriva persoanelor vulnerabile.
Cazul Emil Gânj
Emil Gânj este suspectat că și-a ucis partenera în vârstă de 23 de ani și a dat foc casei în care se afla cadavrul acesteia. El a fost eliberat cu cinci ani înainte de termen, deși ar fi trebuit să rămână în închisoare până în 2026. Cazul său subliniază problemele sistemului judiciar în evaluarea riscurilor asociate eliberării condiționate.
Concluzie
Acest caz evidențiază deficiențele sistemului judiciar românesc în gestionarea eliberării condiționate a persoanelor cu antecedente violente, punând în discuție eficiența evaluărilor și responsabilitatea magistraților în protejarea comunității.
