Raportul Uniunii Europene: „Informațiile despre PIB-ul Rusiei sunt incerte”
Economia Rusiei se confruntă cu o deteriorare semnificativă din cauza tranziției către o „economie de război” și a sancțiunilor impuse de Occident în urma invaziei în Ucraina, conform unui raport al Institutului Stockholm pentru Economii în Tranziție (SITE), publicat marți. Raportul, destinat discuțiilor miniștrilor de finanțe ai Uniunii Europene, subliniază că, deși economia rusă este aparent stabilă, aceasta este de fapt superficial rezilientă, cu dezechilibre fundamentale și slăbiciuni structurale în creștere.
„Stimulentul fiscal al economiei de război a menținut economia pe linia de plutire pe termen scurt, dar dependența de finanțarea opacă, alocarea distorsionată a resurselor și rezervele fiscale tot mai mici o fac nesustenabilă pe termen lung. Spre deosebire de narațiunile Kremlinului, timpul nu este de partea Rusiei”, se precizează în raport.
Uniunea Europeană a impus 16 pachete de sancțiuni Rusiei de la începutul războiului din Ucraina în februarie 2022, vizând principalele surse de venit ale Moscovei, inclusiv exporturile de petrol, gaz și cărbune. Alte țări occidentale, precum Statele Unite, Canada, Marea Britanie și Japonia, au adoptat și ele sancțiuni. Recent, ambasadorii celor 27 de state membre ale UE au aprobat cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni, care vizează alte 200 de petroliere „fantomă” și circa 30 de entități acuzate de a ajuta Rusia să ocolească sancțiunile existente.
Rusia susține că inflația se află între 9-10%, iar PIB-ul său a crescut cu 4,3% în 2024, după o expansiune de 3,6% în 2023. Cu toate acestea, Torbjorn Becker, care a prezentat raportul SITE, a afirmat că datele referitoare la PIB-ul Rusiei nu sunt de încredere, deoarece Moscova ar putea subestima inflația, influențând astfel calculul PIB-ului real.
„Rusia susține că inflația este de 9-10%. De ce ar avea, atunci, o rată a dobânzii de 21% la banca centrală? Ce bancă centrală ar avea o rată a dobânzii care este practic cu 11,50 puncte procentuale mai mare decât rata inflației? Dacă una dintre băncile noastre centrale ar face așa ceva, ar fi concediată a doua zi”, a explicat Becker.
Becker a subliniat și constrângerile bugetare ale Rusiei, cauzate de scăderea veniturilor din petrol, gaz și cărbune, precum și de creșterea cheltuielilor militare. De la începutul invaziei în Ucraina, Rusia a raportat un deficit bugetar de 2% din PIB în fiecare an. „Numerele fiscale din Rusia nu corespund cu ceea ce credem că pun în efortul de război”, a afirmat el, adăugând că mare parte a finanțării mașinii de război trece prin sistemul bancar, iar deficitele fiscale ar putea fi aproape de două ori mai mari decât statisticile oficiale sugerează.
Aceasta generează riscuri financiare în sistemul bancar, deoarece băncile raportează o creștere semnificativă a creditului. „Toate acestea sunt indicatori pe care îi urmărim de obicei când vrem să prezicem o criză bancară”, a concluzionat Becker.
Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat că Comisia Europeană susține raportul SITE, subliniind nepredictibilitatea statisticilor rusești și performanța slabă a economiei Rusiei comparativ cu statisticile oficiale. „Acest lucru subliniază importanța eforturilor comunității internaționale de a limita capacitatea Kremlinului de a-și continua războiul de agresiune împotriva Ucrainei”, a adăugat el.
