Recomandările Comisiei Europene despre justiția din România: provocările legislației, prescripția și impactul asupra mass-media
România a făcut progrese semnificative în procesul de implementare a recomandărilor Comisiei de la Veneția referitoare la legile justiției, care vizează îmbunătățirea independenței, calității și eficienței sistemului judiciar. Raportul Comisiei Europene subliniază că autoritățile române continuă să obțină rezultate pozitive în lupta împotriva corupției, însă se confruntă cu probleme legate de termenele de prescripție, care au condus la închiderea multor cazuri de corupție.
Independența procurorilor de rang înalt
În prezent, se discută despre demersuri legislative care să întărească garanțiile pentru independența procurorilor de rang înalt și a poliției judiciare. Ministerul Justiției planifică o evaluare a aplicării legilor justiției, având în vedere necesitatea menținerii stabilității cadrului legislativ.
Transparența în jurisprudența sancțiunilor disciplinare a fost îmbunătățită datorită eforturilor de sensibilizare, iar Ministerul Justiției a fost deschis în privința reformării sistemelor informatice pentru a garanta independența sistemului judiciar. S-au efectuat noi recrutări în sistemul de justiție, în ciuda restricțiilor bugetare, iar inițiativele pentru facilitarea accesului la asistență judiciară au fost demarate.
Strategia anticorupție 2021-2025
Implementarea strategiei anticorupție 2021-2025 se desfășoară conform planului, iar se pregătește o nouă strategie bazată pe evaluarea ex post a strategiei actuale. Autoritățile continuă să obțină rezultate pozitive în combaterea corupției, inclusiv în cazurile de corupție la nivel înalt.
Cu toate acestea, instanțele naționale au fost nevoite să închidă numeroase cazuri de corupție din cauza expirării termenelor de prescripție, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la eficiența sistemului judiciar.
Integritatea și transparența în mass-media
Un alt aspect important este actualizarea cadrului legislativ privind integritatea, cu un proiect de lege în curs de elaborare pentru a aborda practica „ușilor turnante”. Agenția Națională de Integritate a înregistrat progrese în gestionarea conflictelor de interese și a declarațiilor de avere, dar o hotărâre a Curții Constituționale va determina România să reevalueze acest sistem.
În ceea ce privește mass-media, s-au făcut progrese în direcția reglementării activităților de lobby pentru senatori și deputați, dar legislația necesară pentru transparența finanțării partidelor politice nu a fost adoptată. Finanțarea mass-mediei private de către partidele politice și autoritățile de stat a crescut, ceea ce a dus la o publicitate politică netransparentă.
Amenințări și presiuni asupra jurnaliștilor
Actorii din domeniul mass-mediei nu au reușit să ajungă la un acord privind autoreglementarea, iar problemele de transparență și acces la informații persistă. Amenințările și hărțuirea jurnaliștilor rămân o problemă serioasă, iar presiunea politică asupra independenței editoriale afectează activitatea acestora.
Utilizarea ordonanțelor de urgență
Guvernul a întreprins câteva demersuri pentru îmbunătățirea consultărilor publice, dar deficiențele persistă. Imprevizibilitatea legislativă și utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență rămân preocupări majore pentru întreprinderi și organizații ale societății civile.
Recomandările Comisiei Europene
În raportul din 2024, Comisia Europeană recomandă României să:
- Consolideze garanțiile de independență pentru procurorii de rang înalt și să organizeze eficient poliția judiciară.
- Asigure investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor în sistemul judiciar, inclusiv a celor de corupție.
- Introducă norme privind activitățile de lobby pentru deputați și să eficientizeze sistemul declarațiilor de avere.
- Întărească normele și mecanismele de îmbunătățire a guvernanței independente și a independenței editoriale în mass-media.
- Întreprindă măsuri pentru a reduce utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență și să asigure consultări publice eficiente înainte de adoptarea legislației.
- Continue procesul de acreditare a unei instituții naționale pentru drepturile omului, conform Principiilor de la Paris ale ONU.
