Reprezentantul României la ECOFIN: Fără strategii de creștere a veniturilor, e necesară revizuirea bugetului
România trebuie să se prezinte în fața partenerilor europeni cu un plan de reducere a cheltuielilor și a deficitului bugetar uriaș. În lipsa unui consens politic, acest plan nu a fost încă elaborat. Secretarul de stat din Ministerul Finanțelor, Alin Andrieș, care reprezintă România la ECOFIN, a declarat că măsurile nu pot fi analizate fără aprobarea Guvernului sau Parlamentului. Astfel, eventualele măsuri fiscale ar putea fi discutate în a doua săptămână din luna iulie, dacă vor fi adoptate până atunci.
Andrieș a participat la reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare, unde s-a subliniat că România nu a implementat măsuri eficiente ca răspuns la recomandările forului european privind corectarea deficitului bugetar. „În cazul în care, după 15 octombrie, se constată că România nu a adoptat măsurile necesare, se pot lua măsuri, inclusiv suspendarea fondurilor europene”, a afirmat Andrieș.
Din cauza lipsei măsurilor de creștere a veniturilor, România va ajusta creșterea cheltuielilor în acest an la 2,8% și în anul următor la 2,6%. Conform reprezentanților Comisiei Europene, cheltuiala maximă acceptabilă pentru anul 2025 va fi de 2,8%, iar pentru 2026 de 2,6%. Creșterea maximală a cheltuielilor nete reprezintă cu cât pot crește cheltuielile în 2025 comparativ cu cele din 2024, în funcție de cheltuiala primară netă și de măsurile de creștere a venitului.
Traiectoria de ajustare a cheltuielilor nete vizează atingerea unui deficit fiscal sub 3% din PIB până la finalul anului 2030. „Cu cât perioada de implementare a măsurilor este mai mică, cu atât amplitudinea necesară va fi mai mare”, a explicat Andrieș.
Consiliul ECOFIN a inițiat o procedură de deficit excesiv (EDP) împotriva României pe 3 aprilie 2020, evidențiind că țara continuă să înregistreze deficite publice ridicate, depășind valoarea de referință de 3% stabilită în tratate. Răspunsul României la recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025 a fost considerat insuficient, iar cheltuielile nete au crescut mult mai rapid decât a fost recomandat, ceea ce pune în pericol corectarea deficitului excesiv până în 2030.
România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB, iar după primele patru luni din 2025, deficitul s-a situat la 2,95% din PIB. Consiliul a aprobat Planul Bugetar-Structural al României și a stabilit o traiectorie corectivă în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv, cu scopul de a reduce deficitul bugetar sub 3% pe parcursul perioadei 2025-2031.
România a primit recomandări de menținere a cheltuielilor în limitele prevăzute, iar plafonul anual privind creșterea cheltuielilor nete a fost stabilit la 5,1% în 2025, 4,9% în 2026, 4,7% în 2027, 4,3% în 2028, 4,2% în 2029 și 3,9% în 2030.
