Procentul tinerilor NEET în Europa
În 2024, 11% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani din Europa nu aveau un loc de muncă și nu urmau niciun program de educație sau formare profesională. Ponderea acestor tineri variază între 4,9% în Țările de Jos și 19,4% în România, conform datelor Eurostat. Tinerii sunt factori cheie ai schimbării sociale și economice, dar, cu toate acestea, în Europa, mulți dintre ei nu sunt „nici angajați, nici încadrați în educație sau formare”.
Obiectivele Uniunii Europene
Uniunea Europeană își propune să reducă procentul de 11% sub 9% până în 2030. Totuși, doar 11 din 34 de țări europene au atins acest obiectiv în 2024. În România, nu doar ponderea tinerilor care nu au serviciu și nu studiază este ridicată, dar și diferențele între sexe sunt semnificative.
Rata tinerilor NEET în diverse țări
În rândul țărilor candidate la aderarea la UE, Regatul Unit și statele AELS, Turcia are cea mai mare rată, cu 25,9% dintre tineri fiind neangajați sau neimplicați în educație. Următoarele țări cu rate ridicate sunt Bosnia și Herțegovina (22,2%), România (19,4%), Italia (15,2%), Serbia (14,9%), Lituania (14,7%), Grecia (14,2%) și Bulgaria (12,7%).
Problemele educaționale în România
Raportul OCDE din 2025 evidențiază că 1 din 5 tineri români nu lucrează și nu studiază. Rezultatele școlare slabe ale tinerilor reprezintă o preocupare majoră în România, fiind un factor determinant pentru procentul ridicat de tineri fără angajare sau educație.
Diferențele între sexe
În medie, în UE, 10% dintre tinerii bărbați nu lucrează și nu studiază, comparativ cu 12,1% dintre femeile tinere. În România, 14% dintre bărbați și 25,2% dintre femei nu sunt angajați sau nu urmează studii. Aceste date subliniază disparitățile semnificative între sexe în ceea ce privește participarea tinerilor în educație și muncă.
Analiza ratei NEET
Există două motive principale pentru rata NEET: tinerii sunt fie șomeri, fie în afara forței de muncă. În România, 5,4% dintre tineri sunt șomeri, în timp ce 14% sunt în afara forței de muncă. Această situație reflectă un model similar întâlnit și în alte țări europene.
Concluzie
Procentul ridicat de tineri din România care nu sunt implicați în muncă sau educație subliniază necesitatea unor măsuri eficiente pentru a aborda aceste probleme, având implicații semnificative asupra dezvoltării economice și sociale a țării.
