România, captivă în mrejele gazului ungar
România are gaze stocate, dar se confruntă cu dificultăți în livrarea acestora consumatorilor din România și Republica Moldova în momente de consum ridicat, conform lui Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI). Această problemă devine acută atunci când consumul depășește 57-58 milioane mc/zi, în special în condiții de ger extrem.
Vulnerabilitatea României în fața consumului de gaze
Chisăliță subliniază că, în situații de consum crescut, România trebuie să se bazeze pe capacitatea de extragere din depozite, nu doar pe stocuri. Aceasta duce la o vulnerabilitate structurală, deoarece debitul de gaz disponibil pe oră este esențial. În momentele de ger intens, Ungaria a început să exporte gaze din depozitele sale către România, ceea ce a fost crucial pentru menținerea consumului de gaze în țară și în Republica Moldova.
Dependenta de Ungaria pentru echilibrarea consumului
România devine astfel dependentă de importurile de gaze din Ungaria, care acționează ca o supapă de echilibru în condiții de cerere ridicată. Această dependență este recunoscută de experți, care afirmă că, fără aceste importuri, România ar fi avut dificultăți serioase în a satisface cererea de gaze.
Funcționarea depozitelor de gaze
Chisăliță explică faptul că depozitul de gaze nu este un rezervor care poate fi accesat oricând, ci un sistem care se golește pe măsură ce se extrage gaz. Această realitate este adesea neînțeleasă de public, iar instituțiile trebuie să își schimbe mentalitatea în fața noilor provocări geopolitice, unde securitatea energetică nu mai înseamnă doar capacitatea de a cumpăra, ci și abilitatea de a funcționa fără a putea achiziționa gaze.
Concluzie
România se află într-o situație precară în ceea ce privește securitatea energetică, depinzând de livrările de gaze din Ungaria, în contextul unei infrastructuri și a unei mentalități care necesită modernizare pentru a face față provocărilor actuale.
