Importurile Alimentare în România
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a explicat motivele pentru care România continuă să importe produse alimentare, chiar și în condițiile în care producția internă satisface o parte semnificativă din cerințele consumului național. El afirmă că, dacă românii ar consuma exclusiv alimente autohtone, „am fi deja autosuficienți pe toate planurile.”
Producția Internă și Autosuficiența
Barbu subliniază că producția de carne și lapte din România acoperă integral necesarul național. De exemplu, în perioada sărbătorilor, România a atins un grad de autosuficiență de 100% pentru carnea de porc din surse locale. „În noiembrie și în decembrie, România avea un grad de autosuficiență de 100% pe porc românesc din fermele din România”, afirmă el.
Importurile și Nevoile de Consum
Ministrul a precizat că importurile sunt necesare pentru produsele care nu pot fi cultivate local. România nu poate produce citrice și alte alimente din cauza constrângerilor climatice. Barbu a menționat că există multe categorii de produse alimentare care sunt obținute din import.
Obiective Viitoare pentru Agricultura Românească
Unul dintre obiectivele Ministerului Agriculturii este dezvoltarea producției de roșii în sere, pentru a menține o ofertă constantă de legume autohtone pe tot parcursul anului. În 2024, România a asigurat 87,2% din necesarul de lapte și produse lactate din producția internă, având și 30% din producție exportată. La carnea de pui, consumul intern a fost asigurat 100%, cu 50% din acest consum exportat.
Provocările Climatice în Producția Agricolă
Barbu a menționat că temperaturile scăzute din iarnă afectează capacitatea de a produce tomate și alte legume, ceea ce necesită investiții masive și scheme de ajutor de stat. A fost discutat un program ambițios pentru sere de 50 de hectare, care să integreze materia rezultată din vegetale pentru a încălzi aceste sere și a permite producția de legume în timpul iernii.
Concluzie
România continuă să facă față provocărilor legate de autosuficiența alimentară, în ciuda unei producții interne ample, prin menținerea importurilor pentru a satisface cerințele diversificate ale consumatorilor.
