România la răscruce: Cum putem evita ca divergențele să ne transforme în dușmani?
Situația politică a țării a împărțit România în două tabere care, în loc să găsească o cale de dialog, preferă să arunce cu jigniri una în cealaltă. Nimeni nu are, însă, de câștigat dacă „ajungem să ne urâm unii pe alții”. În teorie, toți dorim același lucru și votăm pentru binele nostru și al țării, dar este esențial să înțelegem motivele din spatele votului pentru a le corecta.
Românii se află într-un conflict intern deschis între taberele „Suveraniști versus globaliști”, „conservatori versus progresiști”, „izolaționiști versus pro-europeni” sau „proști versus deștepți”. Această divizare este amplificată de mediul online, unde jignirile au luat locul dialogului. În prezent, aceasta se reflectă în alegerea dintre George Simion și Nicușor Dan.
De unde pornește divizarea?
Psihologul Radu Leca explică că divizarea „eu versus tine” a devenit o constantă în încercarea de a înțelege lumea politică. Această tendință izvorăște din dorința de apartenență și siguranță. În România, există și tendința de a considera că „dețin adevărul absolut” și că ceilalți sunt „cam proști”, a adăugat sociologul Bogdan Voicu.
Cum am ajuns aici?
Politicienii apelează la acest tip de divizare pentru a convinge opinia publică că ideea lor este superioară. În România, divizarea a început cu „comuniști versus anticomuniști” și a evoluat spre „pro-european versus anti-european”, în contextul crizelor recente. Sociologul Bogdan Voicu subliniază că nu a existat o campanie electorală bazată pe soluții, ci pe insulte.
Toți își doresc același lucru
Diferența de opinie este resimțită și în diaspora, unde românii din Vestul Europei au votat în proporție covârșitoare pentru George Simion. Jurnalista Elena Stancu menționează că, în ciuda diferențelor de vot, ambele tabere își doresc o Românie mai bună, fără corupție și nepotism.
Experții subliniază necesitatea dialogului
Experții consultanți subliniază că este nevoie de dialog între cele două tabere. Bogdan Voicu afirmă că ar trebui să ascultăm opiniile celorlalți pentru a înțelege perspectivele lor. Elena Stancu adaugă că în diaspora există români care, din diverse motive, nu doresc să plece din România, dar se confruntă cu o realitate dificilă.
Cine profită de pe urma frustrării românilor?
Politicienii profită de divizarea societății pentru a amplifica sentimentele de frustrare și anxietate. Răzvan Petri subliniază că emoțiile vin foarte bine în formarea opiniei publice. Partidele precum AUR au reușit să capitalizeze pe aceste teme sensibile, folosindu-le pentru a câștiga voturi.
Divizarea economică și socială
Sociologul Bogdan Voicu subliniază că divizarea este și rezultatul dezvoltării haotice a României. Diferența salarială dintre București și Teleorman era de 2.000 de lei în 2024, iar rezultatele votului din primul tur al alegerilor prezidențiale din 2025 reflectă aceste discrepanțe.
Ură și nevoia de reconciliare
Politologul Răzvan Petri explică că reacțiile taberei pro-europene față de contestarea valorilor pro-europene au fost surprinzătoare. Elena Stancu avertizează că ură se va perpetua dacă nu găsim modalități de a ne asculta unii pe alții. Este necesar să promovăm empatia și dialogul deschis, unde opiniile contradictorii să fie exprimate liber.
Psihologul Radu Leca concluzionează că acceptarea diferențelor nu reprezintă o amenințare, ci o oportunitate de creștere personală și socială.
