România, lider european în cazurile de rujeolă
România a înregistrat 77.8% dintre toate cazurile de rujeolă din Uniunea Europeană. Tot mai mulți părinți aleg să nu-și vaccineze copiii, ceea ce a dus la o scădere progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), în special pentru doza a doua administrată la 5 ani. Organizația Salvați Copiii România lansează un avertisment, subliniind că acceptarea pentru prima doză este relativ bună, dar rata scade dramatic la rapel, ajungând în unele comunități până la doar 20%.
Conform unui studiu realizat de Salvați Copiii România, principalele cauze ale acestei situații sunt carențele informaționale, dezinformarea din rețelele sociale și barierele sistemice, cum ar fi birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale, desființarea vaccinării în școli și lipsa transportului. Datele culese în februarie 2024 pentru copiii născuți în anul 2018 arată că media națională a vaccinării pentru ROR este de 69,4% (urban – 68,5%, rural – 70,6%), cu discrepanțe mari între județe: cea mai mare rată – Giurgiu 97.5%; cele mai mici rate – Neamț (44,9%), Hunedoara (48,6%), Caraș-Severin și Suceava (ambele cu 53,3%).
Vaccinul pneumococic
În cazul vaccinului pneumococic, datele culese în august 2024 pentru copiii născuți în luna iulie 2023 arată că media națională este de 63,1% (urban – 65,6%, rural – 59,8%), cu cea mai mare rată în Giurgiu – 95,6%; iar cele mai mici rate în Suceava (33,3%), Arad (36,6%) și Hunedoara (40,1%).
Bariere în calea vaccinării
Studiul “Bariere în calea vaccinării în mediul rural din România” se concentrează pe vaccinurile ROR, pneumococic conjugat și HPV. Cercetarea a folosit o abordare calitativă, analizând perspectivele asistenților medicali comunitari și ale medicilor de familie care au în evidență peste 11.000 de copii din mediul rural, din nouă județe: Argeș, Bihor, Brașov, Constanța, Dolj, Hunedoara, Olt, Sibiu și Timiș.
Studiul a identificat patru tipuri principale de bariere în calea vaccinării:
- Bariere atitudinale și comportamentale: reticența post-COVID-19, refuzul categoric al unor comunități și frica de reacții adverse.
- Bariere socio-culturale: aspecte culturale, lingvistice, religioase și mobilitatea ridicată a familiilor.
- Bariere informaționale: impactul negativ al mass-media, dezinformarea pe rețelele sociale și miturile despre vaccinare.
- Bariere sistemice: birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale, desființarea vaccinării în școli și lipsa transportului.
Opinile medicilor de familie
Medici de familie observă o scădere progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR, în special pentru doza a doua. Dacă pentru prima doză acceptarea este relativ bună, la rapel rata scade dramatic, ajungând în unele comunități până la doar 20%. Această situație creează un cerc vicios în care lipsa rapelului reduce eficiența programului de imunizare, expunând copiii la riscul de îmbolnăvire chiar și după administrarea primei doze.
Medicii identifică multiple obstacole la nivel sistemic, precum absența consecințelor pentru nevaccinare și desființarea vaccinării în școli, care au redus semnificativ ratele de imunizare. Frica de reacții adverse și lipsa percepției privind gravitatea bolilor prevenibile prin vaccinare reprezintă obstacole semnificative în convingerea părinților să-și vaccineze copiii.
Nevoile identificate pentru creșterea ratelor de vaccinare
Medicii solicită un cadru legislativ mai strict privind vaccinarea și campanii mass-media mai intense de informare. La nivel local, nevoile includ extinderea rețelei de asistență medicală comunitară, reducerea birocrației în raportarea vaccinărilor, asigurarea transportului pacienților și o mai bună implicare a reprezentanților minorităților. O nevoie frecvent menționată este reintroducerea vaccinării în școli.
Concluziile studiului subliniază importanța inițiativelor de educație pentru sănătate, necesare pentru a combate dezinformarea și pentru a construi încredere între comunități și profesioniștii din domeniul sănătății. La nivel global, vaccinarea este esențială în prevenirea bolilor și protejarea sănătății publice, salvând viețile a 2-3 milioane de copii anual. În România, schema națională de vaccinare este reglementată prin Calendarul național de vaccinare.
