Criza forței de muncă în România
România se confruntă cu o criză a forței de muncă, care a determinat multe afaceri să se bazeze pe muncitori din țări mai puțin dezvoltate, în special din Asia de Sud-Est. Acești muncitori, vizibili în București ca fiind curieri, ospătari sau angajați în sectorul de curățenie, contribuie la susținerea familiilor lor din țările de origine.
Cazul lui Jay Mark Batinga
Un exemplu este Jay Mark Batinga, un filipinez de 35 de ani, care a venit în România în 2019. Lucrează ca ospătar în București, după ce a început cariera în Constanța. Jay a reușit să-și aducă și soția în România, iar împreună au două fetițe, una dintre ele născută în România.
Jay a explicat: „Am venit aici singur și, după 3 ani, am vorbit cu șeful meu să mă ajute să o aducă și pe soția mea aici. Acum lucrăm împreună și putem să strângem mai mulți bani.” Deși se simte mulțumit de viața din România, el simte dorul de copilașul său de 7 ani, care a rămas în Filipine, pentru care trimite lunar bani pentru educație și nevoile zilnice.
Contextul muncii asiatice în România
Potrivit datelor Ministerului Muncii, în 2024 s-a înregistrat un deficit de forță de muncă de 600.000 de angajați. Angajatorii apelează la muncitori străini pentru a acoperi acest deficit. Romulus Badea, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, a subliniat că angajatorii ar prefera să angajeze români dacă ar exista forță de muncă disponibilă.
În marile orașe, multe restaurante nu ar putea funcționa fără personalul asiatic. Gabriel Puiu, manager de restaurant, a menționat că aproximativ 90% din personalul său este asiatic, subliniind importanța acestora pentru operarea afacerii. Cei mai mulți muncitori străini vin din Sri Lanka, Vietnam, Nepal și India.
Concluzie
Prezența muncitorilor asiatici în România este esențială pentru funcționarea multor afaceri, în contextul unei crize acute a forței de muncă, evidențiind interdependența economică și socială între România și țările asiatice.
