România, printre cele cinci națiuni care contribuie la „declinul democrației” pe continent
Un raport al Uniunii Libertăților Civile pentru Europa (Liberties) subliniază că România se află printre cele cinci țări, alături de Bulgaria, Croația, Italia și Slovacia, care „subminează în mod intenționat statul de drept în aproape toate aspectele”. Această informație a fost raportată de The Guardian.
În Ungaria, clasificată ca „autocrație electorală”, cercetătorii au observat o „regresie semnificativă” a statului de drept în 2024. Presiunea asupra grupurilor neguvernamentale și a presei a crescut, în special după înființarea biroului de protecție a suveranității, care are competențe extinse de a investiga activitățile maghiarilor din viața publică. „Recesiunea democratică a Europei s-a adâncit în 2024”, a declarat Liberties într-un comunicat.
Raportul evidențiază probleme precum manipularea politică a sistemelor judiciare, aplicarea insuficientă a legii împotriva corupției, utilizarea excesivă a procedurilor legislative accelerate, hărțuirea jurnaliștilor și restricțiile tot mai severe asupra protestelor pașnice. „Fără acțiuni decisive, UE riscă o erodare democratică în continuare”, a conchis raportul, elaborat de 43 de organizații pentru drepturile omului din 21 de state membre ale UE.
Liberties a demarat în 2019 un exercițiu anual pentru a urmări rapoartele Comisiei Europene privind statul de drept, menite să servească drept un control al sănătății democratice în statele membre ale UE. Cele șase rapoarte au arătat „persistența alarmantă a încălcărilor statului de drept în întreaga Uniune Europeană”, a declarat Viktor Kazai, expert senior în statul de drept la Liberties. El a adăugat că „toate aspectele fundamentale ale statului de drept s-au confruntat cu probleme din ce în ce mai grave în ultimii ani”, iar încercările UE de a inversa declinul au fost „dezamăgitor de limitate”.
„Cea mai îngrijorătoare categorie de țări” din raportul Liberties a fost denumită „demontatorii”, referindu-se la guverne care au luat măsuri pentru a submina statul de drept. În România, recentele alegeri prezidențiale au arătat cum TikTok ar putea permite unui ultranaționalist puțin cunoscut să ajungă la victorie. De asemenea, un proiect de lege destinat asigurării independenței serviciului public de televiziune și radio a rămas blocat în parlament din 2021.
În Italia, guvernul Giorgia Meloni a fost criticat pentru propunerile de a conferi „competențe deschise” ministerului justiției asupra procurorilor, ceea ce ar putea amplifica controlul politic asupra sistemului judiciar. Colaboratorii italieni au semnalat, de asemenea, „niveluri fără precedent de interferență în mass-media de stat”.
În Bulgaria, raportul a relevat că investigațiile anticorupție au fost lansate împotriva oponenților politici proeminenți ai guvernului, în timp ce problemele de lungă durată continuă, cum ar fi gestionarea deșeurilor în Sofia. În Slovacia, au fost semnalate numeroase schimbări controversate introduse de guvernul populistului naționalist Robert Fico, inclusiv desființarea biroului procurorului central și un proiect de lege care ar impune ONG-urilor să fie etichetate ca „organizații susținute de străini” dacă primesc mai mult de 5.000 de euro din afaceri externe.
În Croația, integritatea sistemului de justiție a fost afectată de numirea lui Ivan Turudić ca procuror general, având legături strânse cu partidul de guvernământ Uniunea Democrată Croată (HSZ). Parchetul European a semnalat „provocările sistemice ale Croației în menținerea statului de drept” după ce biroul lui Turudić a contestat dreptul EPPO de a investiga un caz de fraudă suspectă împotriva bugetului UE.
Polonia, care a încercat să retragă atacurile asupra instituțiilor independente, este descrisă ca o poveste de avertizare. Guvernul de coaliție condus de Donald Tusk a căutat să restabilească independența judiciară, dar se confruntă cu conflicte cu președintele Andrzej Duda, aliniat cu partidul de guvernământ anterior. Liberties a subliniat că „democrațiile model” din nord-vestul Europei nu sunt imune la probleme, cu Franța și Germania confruntându-se cu provocări legate de libertatea de exprimare și reacții disproporționate în fața protestelor.
ONG-ul solicită Comisiei Europene să întărească exercițiul de monitorizare al UE, legându-l de eliberarea de fonduri UE și de acțiuni legale accelerate pentru încălcări ale statului de drept.
