România se află în pericolul pierderii fondurilor europene
Reforma fiscală cerută de Comisia Europeană până în iunie, care include creșteri de taxe, riscă să fie amânată din cauza limitărilor impuse Guvernului interimar. Această măsură a fost deja întârziată anterior din motive electorale, iar o nouă întârziere ar putea avea consecințe severe. Surse guvernamentale avertizează că Bruxelles-ul ar putea considera suspendarea tuturor fondurilor europene, atât din PNRR, cât și din politica de coeziune, până la finalizarea reformei fiscale.
Comisia Europeană a solicitat statului român modificări fiscale menite să ajusteze taxarea și să crească colectarea la bugetul de stat, pentru a reduce deficitul bugetar. Primul termen pentru implementarea acestor măsuri este aprilie 2025. Totuși, Executivul a amânat orice măsură nepopulară până la finalizarea alegerilor prezidențiale, stabilind un nou termen pentru vară, mai exact luna iunie, cu aplicare din 2026.
Guvernul interimar nu poate propune proiecte de lege sau Ordonanțe de Urgență, ceea ce duce la o nouă amânare a reformei fiscale. Aceasta reprezintă un punct critic, deoarece riscul suspendării fondurilor europene este foarte real. Acordul cu Comisia stipulează că se suspendă încheierea de noi angajamente legale, iar urmează procedura de propunere în Consiliu pentru suspendarea fondurilor.
Sunt în joc peste 45 de miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru perioada 2021–2027, la care se adaugă 19 miliarde de euro rămase din PNRR. Situația a fost discutată recent la Palatul Victoria între Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene, și Cătălin Predoiu, premier interimar.
Dacă se va ajunge la blocarea fondurilor europene, aceasta va avea loc treptat și doar după negocieri suplimentare cu oficialii europeni, conform unor voci din Guvern. Totuși, o astfel de situație ar afecta imaginea României pe piețele internaționale.
Ce prevede reforma fiscală
O primă variantă a reformei fiscale ar fi fost deja agreată la nivel politic, inclusiv cu fostul premier Marcel Ciolacu. Printre măsurile discutate se numără creșterea TVA la 21%, în ciuda negării oficiale a acestei măsuri, precum și o nouă majorare a impozitului pe dividende, acesta fiind deja crescut de la 8% la 10% la finalul anului trecut. De asemenea, se iau în calcul modificări ale taxelor pe proprietate și ale impozitului pe venit, precum și scumpirea rovinietelor, cu aplicare din 2026, cu o majorare de până la 40% pentru autoturisme normale și de până la șase ori pentru camioane.
În ciuda presiunilor, Guvernul speră să negocieze o prelungire a calendarului până la instalarea unui Cabinet cu puteri depline. Marcel Boloș a recunoscut blocajul, menționând că ar fi trebuit să meargă la Bruxelles, dar discuțiile au fost amânate din cauza crizei politice. Comisia Europeană ceruse varianta finală a PNRR-ului până la începutul lunii curente.
„Știm că un guvern interimar nu poate adopta proiecte de legi și ordonanțe de urgență. Mandatul de care avem nevoie pentru renegociere se aprobă pe baza unui memorandum pe care îl vom prezenta în Guvern mâine”, a declarat Marcel Boloș, subliniind importanța reformei fiscale pentru continuarea implementării PNRR.
Întrebat dacă termenul-limită din iunie poate fi respectat, Boloș a transferat responsabilitatea către Ministerul Finanțelor. Tanczos Barna a afirmat că noul Guvern va trebui să demareze discuții pe tema reformei fiscale, subliniind că aceasta este o asumare a României față de Comisia Europeană și instituțiile financiare internaționale.
