România se află în recesiune tehnică
Economia României a intrat în recesiune tehnică, având două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB). Conform declarațiilor lui Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, perspectivele economice rămân dificile. „Economia nu merge bine. Nu va merge bine anul acesta, poate nici anii următori. Va fi greu de ieșit din această situație”, a afirmat el pentru Digi24.ro, referindu-se la datele recente publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Detalii despre recesiunea tehnică
Conform datelor INS, PIB-ul în trimestrul IV din 2025 a fost, în termeni reali, cu 1,9% mai mic față de trimestrul III. În trimestrul anterior, economia scăzuse deja cu 0,2% comparativ cu trimestrul II, ceea ce îndeplinește condițiile pentru recesiune tehnică. Codirlașu a subliniat că scăderea de 1,9% este îngrijorătoare, chiar dacă România a înregistrat o creștere economică de aproximativ 0,6% pe ansamblul anului 2025.
Ce este recesiunea tehnică
Recesiunea tehnică este definită statistic ca o scădere a PIB-ului timp de două trimestre consecutive. Aceasta nu indică neapărat o criză economică severă, ci o perioadă de încetinire sau contracție. Economiștii subliniază că economiile evoluează în cicluri, alternând între expansiune și stagnare. Recesiunile tehnice pot fi limitate ca amploare și urmate de reveniri rapide, în funcție de politicile economice și contextul internațional. Spre deosebire de recesiunile severe, cele tehnice nu generează, de obicei, creșteri semnificative ale șomajului sau scăderi accentuate ale investițiilor.
Factorii care contribuie la recesiune
Principalul motiv pentru contracția economică este reducerea consumului, care a fost motorul creșterii economice în anii anteriori. Codirlașu explică: „Am avut inflație de aproximativ 10%, iar creșterile salariale au fost de doar 5%. Puterea de cumpărare a scăzut semnificativ și n-avea cum să nu se vadă în consum.” Aceasta sugerează că, în perioada următoare, consumul nu va mai contribui semnificativ la creșterea economică.
Perspectivele economice viitoare
O eventuală revenire ar putea proveni din investiții și fonduri europene, dar aceasta depinde de implementarea reformelor necesare pentru accesarea acestor fonduri. Codirlașu afirmă că deficitul bugetar ridicat ar trebui corectat prin reducerea cheltuielilor publice, nu prin creșterea impozitelor, deoarece aceasta afectează economia privată. De asemenea, el avertizează că România riscă o perioadă de stagflație, caracterizată prin stagnare economică și inflație ridicată, o combinație dificil de gestionat.
Reacțiile oficiale
Premierul Ilie Bolojan a declarat că recesiunea tehnică face parte din „costul anticipat și inevitabil” al tranziției de la un model economic bazat pe consum și deficit către unul bazat pe investiții și productivitate, subliniind că România nu traversează o criză, ci o perioadă de corecție. Consilierul Victor Giosan a explicat că recesiunile tehnice sunt fenomene normale în ciclurile economice, mai ales după perioade lungi de creștere accelerată.
Implicarea politicilor fiscale
Economiștii subliniază că evoluția economiei în următorii ani va depinde de politicile fiscale, de capacitatea autorităților de a reduce dezechilibrele bugetare și de a susține investițiile. Perspectivele de creștere pentru 2026 rămân moderate.
În concluzie, recesiunea tehnică a României evidențiază provocările economice cu care se confruntă țara, iar măsurile adecvate vor fi esențiale pentru a asigura o recuperare economică sustenabilă.
