România, cu cea mai ridicată rată a șomajului juvenil din UE
România a devenit țara din Uniunea Europeană cu cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani, ajungând la 26,3%, conform datelor Eurostat publicate în decembrie 2024. Aceasta depășește state precum Spania și Grecia, care au avut constant probleme cu șomajul în rândul tinerilor.
Organizația Monitorul Social subliniază că este necesară o politică socială și economică națională dedicată tinerilor, care să abordeze problemele de abandon școlar și calitatea învățământului, precum și competențele și „angajabilitatea” tinerilor, prin adaptarea programei școlare la cerințele pieței muncii. În decembrie 2024, rata șomajului general în România era de 5,7%, puțin sub media europeană de 5,8%, și mult mai mică decât în țări precum Spania (10,6%), Grecia (9,3%), Finlanda (8,7%) și Suedia (8,6%). Rata șomajului mai mică se regăsește în țări ca Cehia (2,6%), Polonia (2,7%) și Malta (3%).
În rândul tinerilor sub 25 de ani, România se află pe primul loc în Europa cu o rată a șomajului de 26,3%, fiind urmată de țări precum Spania (25,2%), Suedia (23,5%) și Grecia (22,5%). Media UE a șomajului în rândul tinerilor este de 14,6%, iar Ungaria se află sub această medie, cu 14,4%, iar Bulgaria cu 9,6%.
Diferențele de gen în ceea ce privește șomajul juvenil în România sunt remarcabile, rata fiind similară pentru femei și bărbați. Spre comparație, în Lituania, rata șomajului tinerilor era de 5,5% pentru bărbați și 18,6% pentru femei, iar în Grecia afecta 19,9% dintre bărbați și 26,3% dintre femei. În contrast, în Luxemburg și Belgia, bărbații tineri au o rată a șomajului mai ridicată decât femeile, atingând 24,7% față de 17,7% în Luxemburg și 19,6% față de 14,9% în Belgia.
Deși egalitatea între femeile tinere și bărbații tineri în fața șomajului nu este un motiv de bucurie, rata ridicată a șomajului juvenil este cu siguranță alarmantă. Rata șomajului în rândul tinerilor din România a depășit nivelul european din 2013, în perioada crizei euro. România a avut mereu o rată ridicată a șomajului juvenil, depășind media UE din 2007, când a devenit membră a Uniunii Europene. Aceasta este pentru prima dată când România se află pe primul loc, în timp ce țările ca Spania, Grecia și Italia au avut o ameliorare progresivă a situației tinerilor. Polonia a întâmpinat probleme similare până în 2014, când rata a scăzut sub media UE, iar Germania a avut constant o rată inferioară mediei europene.
România se confruntă, de asemenea, cu rezultate slabe la indicatorul NEET, care măsoară procentul de tineri sub 29 de ani care nu sunt nici angajați, nici în educație, având cea mai mare rată din UE în 2024, de 19,4%, comparativ cu media europeană de 11%.
Monitorul Social subliniază că este esențială implementarea unei politici sociale și economice dedicate tinerilor, care să vizeze abandonul școlar și calitatea învățământului, dar și „angajabilitatea” tinerilor, prin adaptarea programei școlare la nevoile pieței muncii. De asemenea, este necesară o campanie de comunicare publică pentru a combate reticența angajatorilor de a recruta tineri sub 25 de ani.
