România se pregătește pentru un nivel record de împrumuturi
Nevoile brute de finanțare ale României vor atinge, în 2026, un nivel record, estimat între 275 și 285 de miliarde de lei, echivalent cu 63-65 de miliarde de dolari. Anunțul a fost făcut de Ștefan Nanu, directorul general al Trezoreriei Statului, într-un interviu pentru Reuters.
Reducerea deficitului bugetar
În pofida presiunilor crescânde pe împrumuturi, autoritățile române intenționează să limiteze costurile datoriei publice printr-un mix de măsuri de refinanțare și prefinanțare. Deficitul bugetar pentru anul viitor este estimat între 6% și 6,5% din PIB, o îmbunătățire față de ținta de 8,4% pentru 2025 și de peste 9% înregistrat în 2024. Această ajustare este esențială pentru România, care are cel mai mare dezechilibru bugetar din Uniunea Europeană, mai ales în contextul presiunilor din partea Bruxelles-ului pentru disciplină fiscală.
Provocările refinanțării
O provocare majoră va fi suma mult mai mare care trebuie refinanțată în 2025: peste 150 de miliarde de lei, comparativ cu estimarea de 99 de miliarde de lei pentru 2024. Nanu a explicat că această creștere este rezultatul emisiunilor pe termen scurt lansate în prima parte a acestui an, în condiții de piață dificile. Statul a început din 2024 să recurgă la operațiuni de prefinanțare și gestionare a pasivelor pentru a reduce presiunea de anul viitor.
Strategia de finanțare pentru 2026
Trezoreria a majorat ținta de finanțare pentru acest an la 269 de miliarde de lei, cu 10 miliarde mai mult decât planul inițial, pentru a acoperi o parte din necesarul începutului de 2026. Autoritățile au efectuat o operațiune de schimb pentru euroobligațiunile scadente în octombrie, reducând rambursările externe din 2025 la 3,5 miliarde de euro, față de 4,25 miliarde estimate inițial. Se preconizează că emisiunile brute din 2026 vor fi menținute la un nivel similar cu cel din 2024, în ciuda presiunilor de refinanțare.
Reducerea emisiunilor de euroobligațiuni
Pentru 2026, România își propune să limiteze oferta brută de euroobligațiuni la aproximativ 10 miliarde de euro, mult sub cele 16 miliarde de euro emise în 2024. Guvernul intenționează să reducă dependența de piețele externe prin utilizarea unor surse de finanțare „non-piață”, inclusiv: 6 miliarde de euro din fondurile europene pentru redresare și reziliență (PNRR), accesarea noului mecanism european pentru finanțarea apărării – SAFE, 1,5 miliarde de euro de la instituții financiare internaționale precum Banca Mondială și BERD, și circa 3 miliarde de euro din plasamente private, în principal împrumuturi.
Întârzieri în adoptarea bugetului
Adoptarea bugetului pentru anul următor ar putea fi amânată, a avertizat Nanu. Guvernul de coaliție a adoptat deja unele creșteri de taxe și a început să reducă cheltuielile, însă mai multe măsuri așteaptă încă aprobarea. Întârzierea bugetului poate afecta calendarul emisiunilor de la începutul lui 2026, inclusiv plasamentele private programate în ianuarie și prima emisiune de euroobligațiuni din an.
Reducerea deficitului bugetar și managementul eficient al datoriilor sunt esențiale pentru stabilitatea financiară a României în contextul provocărilor economice viitoare.
