România și-a reconectat legătura cu „comorile” din adâncuri
Inițiativa Uniunii Europene de a reduce dependența Europei de importurile de materii prime critice, în special din China, a readus la viață mai multe proiecte miniere abandonate, printre care se numără și cele din România. Țara va beneficia de un total de 615 milioane de euro pentru extragerea unor resurse esențiale pentru tehnologiile avansate din domenii precum aeronautica, echipamentele medicale și telecomunicațiile.
După 21 de ani de la închiderea minei de la Baia de Fier, unde se află cel mai mare zăcământ de grafit din Europa, situația geopolitică actuală a determinat redeschiderea acesteia. Mina, care a fost închisă pe motiv că nu mai era profitabilă, va primi aproape 200 de milioane de euro pentru a începe din nou activitatea. În trecut, mina de la Baia de Fier oferea locuri de muncă pentru 500 de muncitori. Peisajul actual din zonă este dezolant, cu clădiri dărăpănate și mașinării ruginite.
Pe lângă mina de la Baia de Fier, România va dezvolta și alte două proiecte miniere, la Budureasa și Rovina. Grafitul extras va fi folosit în industria auto, în special pentru bateriile mașinilor electrice și sistemele de stocare a energiei. Magneziul, extra din alte locații, este esențial în producția de aliaje ușoare pentru industriile auto, aerospațială și de apărare, Uniunea Europeană fiind aproape complet dependentă de importuri pentru această resursă.
La mina de la Baia de Fier se regăsește cel mai mare zăcământ de grafit din Europa, mineral critic pentru tehnologiile moderne, de la bateriile mașinilor electrice până la carena submarinelor. De asemenea, zăcământul de cupru de la Rovina este considerat al doilea cel mai mare din Europa, dar este și cel mai controversat dintre cele trei proiecte, activiștii de mediu reușind să oprească anterior mai multe investiții în zonă.
Cuprul, deși nu este un metal rar, a câștigat importanță datorită utilizării sale în producția de semiconductori, turbine eoliene, mașini electrice, echipamente militare și aliaje pentru industria aerospațială. Autoritățile române informează Uniunea Europeană că țara dispune de o varietate de alte metale, precum titan, bor, cuarț, fosfor, germaniu, tungsten, galiu și pământuri rare, în încercarea de a obține sprijin financiar suplimentar.
Ministrul economiei, Bogdan Ivan, a declarat că România extrage și procesează zeci de mii de tone de materii prime esențiale pentru industriile viitorului. În prezent, există 13 licențe active pentru exploatarea metalelor și a deșeurilor miniere. Guvernul român plănuiește să depună proiectul minier la Comisia Europeană în al treilea trimestru al acestui an, însă experții avertizează că sprijinul extern va fi crucial pentru succesul acestor inițiative.
Mulți dintre foștii mineri s-au pensionat sau au găsit locuri de muncă în străinătate, iar singura facultate specializată în industria minieră din România se confruntă cu dificultăți în atragerea de studenți din cauza lipsei de interes pentru o industrie în declin constant după căderea regimului comunist.
