România și Franța solicită amânarea acordului UE-Mercosur
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat că România, împreună cu Franța, cere amânarea cu cel puțin doi ani a implementării acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și blocul Mercosur din America Latină. Această solicitare are ca scop realizarea unei analize detaliate a impactului acordului asupra fermierilor europeni și asupra siguranței alimentare.
Discuții la Bruxelles
Florin Barbu a avut discuții la Bruxelles cu Annie Genevard, omologul său din Franța, despre acordul de liber schimb și viitorul Politicii Agricole Comune. Barbu a subliniat că România nu poate susține acordul în forma sa actuală, având în vedere dificultățile pe care le-ar provoca fermierilor români.
Declarație comună de opoziție
Ministra franceză a propus inițierea unei declarații comune de opoziție față de forma actuală a acordului, demers la care se vor alătura și alte state membre, precum Italia, Austria, Polonia și Ungaria. Această declarație va fi transmisă Comisiei Europene.
Viitorul Politicii Agricole Comune
Referitor la viitorul Politicii Agricole Comune, România și Franța vor susține menținerea unei politici agricole distincte, cu un buget adecvat care să răspundă nevoilor fermierilor europeni.
Argumente pro și contra acordului
Susținătorii acordului afirmă că acesta ar reduce dependența de comerțul cu China și ar proteja statele UE de impactul tarifelor comerciale impuse de SUA. Opozanții, printre care se numără Franța, Italia și Polonia, avertizează că acordul ar putea duce la importuri ieftine din America Latină, care nu respectă standardele de siguranță alimentară și de mediu ale UE. Importul de carne de vită din aceste țări este o preocupare majoră.
Procedura de aprobat a acordului
Acordul comercial trebuie să fie aprobat de cel puțin 15 dintre cele 27 de state membre ale UE, reprezentând minim 65% din populația blocului.
Amânarea implementării acordului UE-Mercosur ar putea oferi statelor membre timpul necesar pentru a evalua efectele asupra agriculturii și siguranței alimentare, influențând astfel viitorul comerțului și al politicilor agricole în Europa.
