România și provocarea adoptării euro
România se află într-o poziție delicată în ceea ce privește adoptarea monedei unice europene, în contextul în care Bulgaria a devenit oficial, pe 1 ianuarie 2026, cel de-al 21-lea stat membru al zonei euro. Deși 59% dintre români susțin teoretic adoptarea euro, țara nu îndeplinește criteriile de convergență necesare, având cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană.
Provocările economice ale României
Analiștii avertizează că România va avea nevoie de ani de stabilitate financiară pentru ca aderarea la zona euro să devină un proiect fezabil. În prezent, presiunea inflației și ascensiunea curentelor politice extremiste au dus la o scădere a interesului public pentru subiectul adoptării euro, agenda publică fiind dominată de măsuri de austeritate.
Context regional: Alte țări și pozițiile lor
În Ungaria, deși sprijinul popular pentru euro este de 72%, guvernul condus de Viktor Orbán adoptă o poziție eurosceptică. Forintul este protejat prin Constituție, ceea ce complică tranziția. În Polonia, Ministerul Finanțelor se declară „fericit” cu moneda națională, iar opoziția conservatoare consideră adoptarea euro o amenințare la suveranitatea națională, cu un sprijin public sub 50%.
Atitudini în alte state europene
-
Republica Cehă: Cu un sprijin de doar 30% pentru euro, cetățenii sunt precauți, temându-se de povara datoriilor altor state membre.
-
Suedia: După referendumul din 2003, când moneda unică a fost respinsă, sprijinul pentru euro rămâne scăzut (39%). Partidele populiste influențează discuțiile despre euro.
Excepția Danemarcei
Danemarca beneficiază de o clauză oficială de exceptare, permițându-i să păstreze coroana daneză pe termen nelimitat, opțiune susținută de majoritatea populației, deși îndeplinește criteriile economice pentru adoptarea euro.
Concluzie
Intrarea Bulgariei în zona euro subliniază dorința de integrare a flancului estic al Uniunii Europene, însă pentru România și alte state rămase în afara zonei euro, drumul către moneda unică este complicat de blocaje economice și identitare.
